Este istoria necesară?

Ideal și în teorie, istoria este încercarea de reconstituire a trecutului. În practica științifică, istoria este o narațiune cu privire la acest trecut. Ea este necesară pentru că omul este o ființă rațională și, cel puțin în general, posedă o memorie. Printre altele, omul este sigur că lumea a existat și înainte ca el să apară și, în consecință, manifestă o anumită curiozitate (destul de morbidă) în raport cu starea trecută a lucrurilor. Deci, după toate probabilitățile, istoria este necesară.
Aseară, pe când mă plimbam cu prietena mea prin fața Universității și-mi era puțin frig, mi-am imaginat că eram atacați de opt ostași ai lui Carol cel Mare. Am început să râdem. Râdeam mai ales de Hegel, care credea că tot ce e imaginabil e și posibil.
Regăsindu-mi suflul, am început să mă gândesc. Oare chiar era cu-adevărat – adică fizic – imposibil ca opt ostași ai lui Carol cel Mare să ne atace în fața Universității? Vreau sa spun: să nu existe oare nicio lume posibilă în care un asemenea eveniment să fie fizic posibil?
Cei opt ostași ai lui Carol cel Mare veneau din trecut. Se comportau ca niște anti-tahioni. Tahionii sunt niște particule care se deplasează mai repede decât lumina; merg așadar din viitor în trecut. Anti-tahionii nu știu ce sunt. Dar știu că este posibil să-mi imaginez o lume în care să fiu ucis de unul sau de toți cei opt ostași ai lui Carol cel Mare. O asemenea lume s-ar deplasa când cu o viteză mai mare decât cea a luminii, când mai încet, când deloc, după cheful său de a-și stabili accelerația.
Într-o asemenea lume m-aș amuza să particip la orgiile lui Caligula, să o cunosc pe Veronica Franco, să fiu medic hipocratic sau să sfârșesc ars pe rug, fiind confundat cu Ioana d'Arc. În două cuvinte, o lume în care merită să trăiești sau să mori. Aș fi un zeu pentru populațiile de Homo errectus, un adversar al lui Platon, sclav la galere sau orice altceva, la întâmplare.
Dar, într-o asemenea lume, reconstituirea trecutului ar fi imposibilă. Narațiunea cu privire la trecut s-ar schimba în fiecare clipă. Mai mult decât atât, nici nu s-ar putea vorbi despre un trecut. Acolo, istoria ar fi imposibilă.
În consecință, dat fiind că există cel puțin o lume fără istorie, istoria nu este necesară.
Textul acesta a fost scris de istoricul italian Ippolito Marconetti și prezentat la Momentum. Al III-lea Congres Internațional de Psihologie Cuantică, organizat de Boran Viandovici și găzduit de Universitatea din Podgorica.
Imagine de Trey Ratcliff.