Gânduri noi despre conserve

Conservele au apărut din nevoia oamenilor de a păstra lucruri: unele lucruri, fiind perisabile, trebuie supuse unor operațiuni care să le asigure dăinuirea în timp.
Din punct de vedere intențional, unele conserve sunt intenționate, iar altele sunt fortuite (e.g. cadavrele conservate în mlaștini vs. cadavrele îmbălsămate). Este deci indiferent dacă agentul care produce acțiunea dătătoare de permanență este un om sau, să spunem, un vulcan de lângă Pompei.
Din punct de vedere fenomenologic, o conservă se compune dintr-un înveliș (ambalajul, confecționat din materiale diverse, precum tabla sau nisipul pentru morcovi) și conținutul de conservat. Primul are rostul de a-l păstra intact pe cel din urmă și există ca atare în virtutea lui (nimic mai diferit decât nisipul de pe plajă și cel pentru morcovi).
Dpdv istoric, ideea conservării a apărut la conjunctura prisosului cu gândul la eventualitatea survenirii unor zile negre. Oamenii, chiar și când se-ngrămădesc în triburi, sunt prea mici pentru a mânca un mamut întreg dintr-o dată; nemâncat, mamutul se strică, năpădit de bacteriile care cresc în peșteră sau bucătărie; or carnea stricată îți dă febră, dureri abdominale, amețeli, vărsături, mâncărimi și bubițe roșii, și-i preferabil să rămâi flămând; dar dacă am inventa o metodă prin care să evităm și foamea și bubițele?
Într-un sens profund aristotelic, cauza finală a conservelor este conservarea vieții oamenilor, în lumea curentă sau cea de apoi – v. amuletele ce înmagazinează forțele vitale ale strămoșilor sau, iarăși, mumiile.
Vreme de mai multe milenii, erudiții au neglijat potențialul metafizic al conservelor. „Niște tinichele ruginite”, pufneau cu dispreț și eventual, din acribie, trimiteau la Fiziologia gustului de Brillat-Savarin (inventatorul savarinei).
Dar iată că astăzi cutiile de tablă capătă noi dimensiuni ontice: o echipă de cercetători și aventurieri nepalezi a decis să întreprindă o expediție în neant, iar supraviețuirea lor depinde de conservele de ființă pe care le vor lua cu ei.
Imagine conservată de Boston Public Library.