GAVAGAI.RO
Situl Dumnezeului ales al Nepalului
La început a fost cuvântul – "gavagai". Și "gavagai" era cuvântul ales de Quine pentru a introduce în filosofie problema dublei indeterminări a traducerii.
Mai târziu a fost heteronimul – "Gavagai M'bo". Și-acest Gavagai M’bo scria texte în preaminunata revistă Imagoo.
Apoi a fost fraza, și fraza era "Într-o după-masă de sâmbătă, spre marea lui stupoare, Gavagai a fost ales Dumnezeul Nepalului." Era o după-masă de sâmbătă din vara anului 2006. Am luat stiloul și o foaie albă și am scris fraza. Am început să mă gândesc la consecințe, iar spre seară aveam structura unui roman.
Romanul nu a fost și probabil nu va fi scris niciodată, însă proiectarea lui mi-a oferit ceva mai prețios: un Gavagai capabil să scrie propriile sale texte.
Un roman este un construct închis, fixat, prizonier în cochilia lui, și nu poate lăsa în urmă decât alterități discursive și dâra argintie a exegezei. O voce auctorială, pe de alta parte, este dinamică și vie, și liberă, deschisă prefacerilor, proteică. Un roman este o sferă parmenidiană, iar o voce auctorială – un paradox heracliteean.
În conștiința publică, Gavagai a fost – și probabil că va rămâne – Dumnezeul ales al Nepalului. Pentru mine este însă o voce pe care o rog frumos să-mi spună povești.
Acest site s-a născut pe 29 august 2006. Scopul său era să mă ajute să ofer niște texte și să primesc ecouri. Vreme de câțiva ani a funcționat ca blog. A fost un organism viu, înconjurat de o comunitate activă și serenă, care a știut ce să facă pentru a mă împinge să explorez ungherele cele mai neașteptate ale vocii lui Gavagai. A fost o aventură deosebit de plăcută și regret că n-am avut puterea s-o urmez. Mai târziu gavagai.ro s-a resemnat să fie doar un muzeu. Încleștat în liniște, bântuit de ecouri, aseptic și acontextual. În prezent este doar pagina asta. Și Cartea lui Gavagai.
După cum desigur nu știați, numele meu este Mijomir Mecu. Prietenii și cunoscuții îmi spun Mio. V-aș spune câte ceva despre mine, dar mă tem că nu prea am ce. Lucrurile care-mi par demne de-a fi spuse ar fi lipsite de interes pentru voi, iar cele care v-ar interesa probabil că m-ar face să mă simt stânjenit.