Mai întâi dispar trăsăturile. Chipurile işi pierd una din dimensiuni. Oamenii se transformă în portrete. Cu timpul, portretele devin schiţe. Feţele lor sunt nişte contururi imprecise. Apoi feţele dispar. Nu mai rămân decât nişte siluete, cu nişte cuvinte agăţate de ele ca etichetele pe hainele de la solduri. Citim etichetele, ne uităm în treacăt la [...]

A fost odată ca niciodată un om. Şi era simplu ca o schiţă. Capul îi era ca un cerc desenat de-o mână nesigură, iar membrele ca nişte beţe trasate neglijent. Şi-şi plimba aşa simplitatea prin lume, fără să fie măcar conştient că lucrurile care nu erau el erau de fapt mai complicate.

Dupa ce-am dat gres de-atatea ori, de mi s-a dus s buhu, mi-a veit mintea de pe urma si m-am luinat: am nevoie de o prietena virtuala. Cand e vorba sa-ntemeieze un cuplu sau o diada matrimoniala, oamenii-s intotdeauna neglijenti i convinsi ca are balta peste, dar sfarsesc mereu prin a da cu bata-n balta [...]

Cand o sa fiu mare si-o sa-mi fac televiziune, am sa includ in grila de programe un chat show cu oameni beti. Invitatii vor veni frumos la emisiune, se vor aseza pe scaunele lor din fier forjat, se vor uita lung la fata de masa cu patratele mici, albe si bleu, si se vor pune [...]

A fost odată ca niciodată un om. Şi omul era un aiurit şi jumătate. Şi toată ziua bună ziua stătea cu nasu-n vreo carte, izbindu-se cu fruntea de felinare şi de trecătoare. Era plin de vânătăi şi de cucuie şi mai că-ţi venea să crezi că face parte din categoria aia de oameni care atrag [...]