A fost odata ca niciodata un final de poveste. Si era mic si singur si trist. Si se gandea ca n-o s-ajunga nimeni la el ca sa-l bage-n seama, si mai ca i-ar fi venit sa-njure introducerea, intriga si desfasurarea actiunii, numai ca era conditionat sa nu poata, fiind un deznodamant moralizator.
Arhiva tagului fetite
Poveste despre fetita certareata
Traia demult, intr-o tara-ndepartata, o fetita cat un ghemotoc. Pe lume sunt multe asemenea fapturi, cat un ghemotoc, zic, dar fetia noastra se distingea de celelalte prin aceea ca era nemaipomenit de certareata. Cum ii dadeai binete, cum te lua la harta, de-i facuse pe saracii-i parinti sa vrea s-o dea de pomana cand o … Citeşte mai departe »
Poezie despre un chelar si o fetita
Poezia asta este scrisa in doua etape: in bucatarie si acum. Ideea de-a o scrie mi-a venit cu-o seara inainte de bucatarie. Tot in bucatarie. Cautam un cuvant frumos care sa-mi acompanieze tigara si cafeaua (eram in vizita si n-aveam voie sa fumez decat in bucatarie). Tot cautand, prin cap a-nceput sa-mi zdupaie o chelareasa. … Citeşte mai departe »
Poveste despre dorite implinite
A fost odata ca niciodata o fetita. Si toata lumea o iubea. Si fetita era rasfatata si mofturoasa. Si o chema Vasilica (ceea ce-n traducere inseamna Regina). Si sa te fi ferit sfintii parinti sa nu-i fi facut pe plac, ca se si trantea pe jos si se punea sa planga si sa dea din … Citeşte mai departe »