Constatarea aceasta amară a venit pe fondul unei cercetări de trei săptămâni întreprinse de câţiva savanţi nepalezi de renume mapamundan.

“Datele problemei sunt simple”, a declarat Ilam Sargupta, cercetător emerit şi descoperitor al vitaminei F. “Încălzirea globală topeşte gheţarii. Gheaţa se transformă în apă, iar nivelul oceanului planetar creşte neîncetat. Iar asta înseamnă că punctul de referinţă în raport cu care se măsoară înălţimea munţilor creşte şi el. Deci munţii sunt tot mai scunzi. Dacă nu se iau măsuri urgente, la scară planetară, Munţii Himalaya se vor transforma în nişte pitici asemănători Alpilor.”

Roadele amare ale acestei cercetări au inflamat opinia publică. Purtătorul de cuvânt al Partidei Regaliste a subliniat managementul păgubos al guvernului maoist, care a bifat încă un eşec din lista ce conţine planul scopirii mândriei naţionale. Un reprezentant al asociaţiei “Prietenii Tigrilor” a lansat un apel la acţiune, chemând populaţia aptă să înalţe Everestul cu ajutorul unor maşini de produs gheaţă. Gruparea radicală “Nepalul e deasupra tuturor” a propus ca Nepalul să atace şi să cucerească neîntârziat India în vederea împingerii către nord a subcontinetului vecin, ceea ce ar determina încreţirea artificială a scoarţei.  Bătrânii Înţelepţi au început să leviteze şi să-şi mişte cozile în semn de enervare.

Rugat să facă ceva în legătură cu situaţia prezentată mai sus, gavagai a promis să scrie un text. Care-i gata.

Texte asemanatoare:

1. Cauzele incalzirii globale
2. Epoca masturbarii globale
3. Zgarda anti-tantari pentru oameni
4. Dupa-masa unui Saint-Bernard
5. Pi e-n toate oalele cu ciorba

Având o atare paletă de calităţi, Pi ar fi putut să fie o constantă cu nasul pe sus. De pildă aşa cum este c, care-şi propune să ne-arate cât suntem de limitaţi, sau G, care ne-aminteşte că ne vom simţi întotdeauna apăsaţi. Dar nu. Pi are ceva din umilinţa vechilor episcopi şi-şi vâră coada peste tot. În cana mea de cafea, în fiecare ţigară, în toate oalele cu ciorbă, în Absolul (potrivit ultimelor măsurători, absolutul are formă sferică).

Pi e o constantă eminamente postmodernă, şi nu dă doi bani pe sistemele de valori. Pentru oricare dintre noi, muzica sferelor şi ciorba de potroace sunt sunt mâncăruri de peşte distincte, dar nu si pntru Pi, care nu-i la fel de superficial ca noi.

Pus pe gânduri de această descoperire simplă şi profundă, Mirinda Panta, directorul Institutului Naţional al Cercetării din Nepal, şi-a îndemnat colaboratorii să cerceteze dacă Pi are vreun aport caloric; nu mică a fost mirarea cercetătorilor când au descoperit că are, în speţă 3,14159265 Kcal per obiect. Asta înseamnă că, atunci când un produs se laudă că are numai 2 calorii, de fapt are 5,141592…, de unde şi numărul mare de obezi în rândul consumatorilor.

Concluzia acestui text scris într-o doară este următoarea: dacă vă preocupă silueta sau liniştea interioară, gândiţi-vă la Pi atunci când sunteţi pe cale să consumaţi ceva; efortul gândirii va consuma cele 3,141592… Kcal suplimentare şi, ca bonus, vă va oferi sentimentul că trăiţi într-o lume cu sens.

Post Scriptum

Textu-i aşa de dezlânat pentru că a fost conceput pe Twitter; dezvoltându-l, n-amputut decât să-l stric (căci, v-amintiţi, spunem despre un lucru că este perfect atunci când nu mai putem scoate nimic din el fără a-l strica). A propos de perfecţiune, “când gavagai dă pe-afară de-atâta perfecţiune, oamenii exclamă – Uite-un curcubeu!” (asta-i dintr-un comentariu, dar am zis s-o scot la lumină).

Dacă sunteţi în căutarea unei pisici educate şi frumoase, încercaţi aici. Îmi pare rău, Marie Jeanne.

Texte asemanatoare:

1. Cum sa iei toate examenele
2. Hai ne vedem in Purgatoriu
3. Dupa-masa unui Saint-Bernard
4. Religia gavagaista, bilant si perspective
5. Ce faci daca nu te mai trezesti intr-o dimineata

Pe langa aceste calitati, tabelul ii ofera cititorului o gama variata de sentimente si emotii, printre care si linistea interioara (totul e perfect ordonat). Satisfactiile estetice care-ti sunt daruite de contemplarea principiului sau ordonator (simpla aditiune a unei unitati, la fel ca-n multimea numerelor naturale) sunt indescriptibile.

Ma tem ca daca ar trebui sa fac inventarul tuturor virtutilor acestei capodopere, nu m-as mai ridica multe zile de scaunul asta.

Tabelul periodic al elementelor

Poza de pe wikimedia commons.

Texte asemanatoare:

1. Oda lui gavagai
2. Scriu rar
3. Esenta universului
4. Eclipsa de soare
5. Textul perfect

Ce este un text

Din punct de vedere fenomenologic, un text este o suita de semne grafice, cu un inteles anume si cu o unitate structurala dobandita prin procedee textuale specifice.
Din alt punct de vedere, de data asta hermeneutic, un text este o alterare a ordinii lumii. Fie ca vorbim despre innegrirea unei foi de hartie sau de generarea de noi obiecte, textul nu face decat sa aduca atingere starii actuale a lucrurilor. un text este o crima.

Perfectiunea textuala

Perfectiunea textuala este deci analoga perfectiunii criminale: ca sa scurtam vorba, textul perfect este un text cu autor necunscut.

Dovezi

Desi mi se pare foarte firesc ca lucrurile stau asa, am sa aduc totusi vreo doua dovezi in sprijinul afirmatiei de mai sus:

1. Scrierile cu autori necunoscuti traiesc prin ele insele, indiferent de persoana care le-a produs. In momentul in care le citim nu stam sa ne punem intrebari despre motivatiile autorului si consistenta acestora cu o suma de trasaturi de caracter si episoade anecdotice. Un text cu autor necunoscut este de sine statator. Neatarnat. Autonom.
2. Lumea. La inceput a fost cuvantul, deci lumea este un text. Cu autor, fatalmente, cunoscut. Si, tot fatalmente, lumea este un loc imperfect. Vedem in ea un apendice al persoanei care a inventat-o. O crima impotriva nimicului. [Btw, cartile sfinte sunt carti tehnice / manuale de utilizare ale lumii.]

Textul perfect

Concluzii

Concluzia trista a acestei constatari este ca niciunul – ca sa scriu si io dupa DOOM – dintre noi nu poate avea bucuria de a scrie un text perfect fara o indelungata pregatire. Pe scurt, trebuie sa invatam cum sa nu fim, trebuie sa uitam de noi, sa ne pierdem, sa disparem.
Dupa cum puteti observa, posthumodernismul are o componenta nihilista foarte pronuntata; ceea ce inseamna ca n-o are.

Texte asemanatoare:

1. Cuplul perfect
2. Functionarul perfect
3. Caut urgent personaje
4. Gaina exegetica
5. Oda tabelului periodic al elementelor

Raspunzand, mi-am dat seama ca exista cel putin cateva lumi care au un inceput anume si care nu se vor termina probabil niciodata: lumile aflate pe semidrepte si pe semiplanuri.

In cele ce urmeaza, va propun sa renuntam la vreo doua dintre dimensiunile noastre si sa plonjam in universul fascinant al lumilor unidimensionale si bidimensionale.

Pentru inceput, ne vom imagina doua lumi, una situata pe o semidreapta iar cealalta intr-un semiplan, si le vom compara. Asadar:

Dar elementul cel mai interesant al acestor lumi este absenta timpului.Caci timpul este opera finitudinii.

.

Gasesc ca-i foarte urat din partea mea, sa scriu cuvinte fara sir in loc sa va spun o poveste frumoasa din Nepal.

Texte asemanatoare:

1. Cea mai frumoasa carte din lume
2. Cel mai vechi site din lume
3. Cea mai proasta carte din lume
4. Mesajul Fecioarei Maria catre lume
5. Despre cel mai instabil lucru din lume

Oamenii vor disparea

Dar ceea ce are inceput nu este infinit. Iar ceea ce nu este infinit are un sfarsit. Deci oamenii se vor termina. Ramane sa stabilim, intr-o maniera cat mai exacta, cand se va petrece disparitia oamenilor.

Unicitate si finitudine

Pentru a stabili lucrul acesta, este necesar sa introducem in investigatia in care ne-am lansat un element ajutator, pe care-l vom numi parametrul finitudinii. Parametrul finitudinii trebuie – in acelasi timp – sa accepte un numar finit de variabile si sa confere unicitate fiecarui om. Privindu-ne cu atentie trupul (si, daca exista, si sufletul), ne vom da seama ca exista cel putin un lucru care sa satisfaca aceste conditii: amprentele digitale.

Amprentele digitale

Amprentele sunt linii sinuoase care ne cresc pe degete. In conditii normale, sunt indestructibile – adica nu dispar decat odata cu degetele (in ciuda sugestiilor din filmele de actiune in care eroii negativi isi ard buricele degetelor cu bricheta). Multa vreme s-a crezut ca rolul amprentelor pe lume este acela de a ajuta politia in investigatiile sale specifice; o asemenea credinta presupune insa existenta unui proiect cultural al naturii, ceea ce este inadmisibil. Ipoteza cea mai pertinenta cu privire la rolul amprentelor pe degete este aceea ca liniile sinuoase constituie un numar de ordine pe scara fiintei.

Amprente si finitudine

Degetele pe care ne cresc amprente sunt evenimente spatio-temporale finite, si la fel sunt si lucrurile care incap pe ele. Asta inseamna ca numarul combinatiilor posibile de linii sinuoase suportate de suprafata degetelor tuturor oamenilor care au trait sau vor trai vreodata este finit.

Momentul disparitiei

Dupa cum se intelege foarte lesne din textul confuz de mai sus, oamenii vor disparea cand se vor termina toate combinatiile posibile de amprente digitale.

Texte asemanatoare:

1. De ce nu mai gandeste oamenii cand e-n fata calculatorului?
2. Poveste despre oamenii de fum
3. Despre cum sunt oamenii
4. Candidatii care pierd alegerile vor fi executati
5. Cand credeti ca se termina lumea

Fenomenologia astrologiei

Ca fenomen, astrologia se manifesta mai ales dimineata, in matinalele radio si tv, in gazete si in lista de mailuri necitite. De regula se arata sub forma unui text, vorbit sau scris, rupt in 12 secvente dintre care numai una este importanta.

Scopul artei zodiacului este sa raspunda dorintei omului de a-si cunoaste viitorul. Viata omului, in decorurile si intamplarile ei, este ca o pestera; omul tine strans in mana stanga o lanterna (reprezentand, in comparatia noastra, instrumentele cunoasterii) si inainteaza cu pasi nesiguri pe solul umed si alunecos; viitorul i se deschide-n fata ca un hau adanc si negru, care absoarbe avid razele facultatii proiective, ale carei incercari de a-l strapunge ne induioseaza intr-o masura mai mare chia decat imaginea unui copil care se chinuie sa doboare un stejar secular folosindu-se de lama briceagului. Dar, pentru ca omul este o fiinta incapatanata, a inventat artele divinatorii (si e de mirare ca inventia asta n-a reusit sa-l excite pe Mos Martin Heidegger); ghicitul viitorului inseamna prodcerea si aducerea la cunostinta a unor instantanee inteligibile din regiunea obscura s nestrabatuta a pesterii, demers la fel de induiosator ca si vederea unui copil care, constatand ca briceagul nu-i e de prea mare ajutor in incercarea de a dobori stejarul secular, isi forteaza norocul cu briciul pe care l-a sterpelit din trusa de barbierit a tatalui sau.

Semne zodiacale

Principiul astrologiei este influenta astrelor asupra destinului si actiunilor umane: cu alte cuvinte, imprmutate din Tatal nostru, “precum in cer, asa si pre pamanat” (horoscopul nu contravine deci crestinismului). Destinul unui om, in liniile sale generale, se stabileste in clipa nasterii, in functie de pozitia astrala a soarelui (si de ascendent). Actiunile sunt determinate de pozitia curenta si aparenta a soarelui pe cer, in conjunctie cu dispozitiile generale stabilite la nastere. Acest model se impiedica de doua probleme deloc lipsite de insemnatate:

1. Ofera o serie mica de predictii pentru un numar mare de indivizi, fiind incapabil sa descrie varietatea experientelor umane; diversitatea este produsa prin aglomerarea elementelor generale de calcul (e.g. ascendentul), ceea ce nu reuseste totusi sa descrie viata oamenilor si intamplarile care-o impaneaza ca bucatile de usturoi bagate-n vanat.
2. Exclude posibilitatea libertatii de actiune si implicit responsabilitatea agentilor.

Libertatea de actiune
Oamenii, pe langa faptul ca sunt incapatanati si vor sa-si cunoasca viitorul, mai sunt si obsedati de ideea de libertate. Sunt atat de obsedati*, incat au acceptat sa renunte la mantuirea oferita pe tava de ideea de destin, impaunandu-se cu liberul arbitru. Le place sa ia decizii si sa faca slalom printre consecintele acestora (sport numit “chibzuinta” sau “intelepciune de viata”). Adora sa tina  discursuri despre libera initiativa, cumpanita rational si constient, si sa construiasca modele care au in titlu cuvintele “free agency”. In general, se cred grozavi.

Dar, trebuie remarcat cu tristete, oricat de grozavi s-ar crede, tot traiesc in contradictia p care-am notat-o in titlul acestui text in forma copulativa (pentru a anunta rezolvarea ei). [Ideea e ca celor mai multi dintre noi nu prea ne pasa de coerenta propriilor ganduri, pozitii ori fapte, multumindu-ne sa spunem lucruri mari si sa facem treburi marunte.]

Rezolvarea contradictiei

Dupa cum v-ati da si singuri seama daca v-ati gandi o clipa, cea mai simpla cale de rezolvare a conflictului este sa lasam in pace metodele astrologiei (ca nu ne pricepem sa le evaluam ori sa propunem imbunatatiri) si sa umblam la obiectul horoscopului: previziunile n-ar trebui sa aiba pretentia ca se refera la actiunile oamenlor, ci la dorintele, gandurile si pulsiunile lor.

*Mi-aduc aminte de-o intamplare de pe vremuri; eram in tren si citeam cartea despre intelectuali a prosului de Benny Lévi, si-un rocker, vazand titlul cartii (“Aventurile libertatii”, daca l-ati uitat – asa cum si merita), m-a-ntrebat daca ma intereseaza si pe mine problema libertatii personale. Profit de ocazie sa spun ca nu ma intereseaza nici cat negru sub unghiile lu Pisicu, sa-mi marturisesc credinta ca toate incercarile de a vorbi despre “free agency” sunt niste frumoase si sa anunt ca situatia asta (anume absenta conceptului de “libertatea lu gavagai”) nu ma deranjeaza nici cat o drosofila in sacosa cu struguri.

PS Brrrrr, textul asta este lipsit de obiect. Tocmani mi-am dat seama ca horoscopul nu are pretentia de a prevesti actiunile oamenilor, ci de a anunta intamplari independente de ei, de a-i pune in garda si de a-i sfatui cum sa actioneze. My bad.

Texte asemanatoare:

1. Cand vor disparea oamenii
2. O lume infinita
3. Biografii
4. Omul care putea sa leviteze
5. Mitul omului

• e absolut inaltator sa distrugi pamantul in numele stiintei (si oamenii de stiinta ar trebui sa se grabeasca, daca nu vor sa le-o ia militarii si marii poluatori inainte):
• oricum nu prea mai aveasm ce sa facem pe-aici;
• nu mai avem motive sa ne facem griji din pricina propriei posteritati;
• daca se dovedeste ca Hawking n-a avut dreptate, atunci scapam de paradoxul gaurilor negre informationale, care spune ca informatia poate sa piara si ale carei consecinte privesc senilitatea generalizata.
• gasim rezolvarea tuturor problemelor care ne preocupa;
• am zis ca-i frumos sa mori in numele stiintei?
• CERN merita sa distruga lumea pentru ca ne-a oferit internetul.

Din nefericire, asta-i doar un experiment mental. La finalul lui vom reveni la micile noastre preocupari si proiecte.

Texte asemanatoare:

1. Vine sfarsitul lumii
2. Cand vor disparea oamenii
3. Sfarsitul subiectelor
4. Despre reprezentativitate, sau despre cum un cuvant spune aproape totul despre un om
5. Ganduri noi despre conserve

Actul exegetic
Ferice de mine (si de voi) c-am scris deja despre exegeza si comentarii si nu mai e nevoie sa ne conumam timpul si sa ne prajim neuronii pentru a scrie / citi inca o data.

Jumulirea gainii
Gaina este o vietuitoare ovipara cu doo picioare, privire tampa si crucisa, cioc, penaj si gene scurte. In natura se intalneste mai ales sub forma de snitel. Ca originem gainile provin din dinozauri, numai ca solzii s-au transformat in pene.

Gaina inainte de exegeza

In societatile traditionale, precum Romania profunda, gaina se gaseste in stare vie., producand oo cu galbenus nedecolorat. Cand ajunge la menopauza, gainii i se pune gand rau, urmand a fi consumata in stare lichida (de ciorba). Bleah.
Pentru inceput, gaina este sacrificata. Ii pui o talpa pe picioare si-o alta pe aripi, ii tii capul cu mana stanga si-o tai cu ce-ti vine la-ndemana (cutit, satar, toporisca). Apoi te retragi repede, ca sa nu te murdaresti. Gaina descapatanata incepe sa fuga prin batatura, sa dea din aripi, sa sara-n toate partile, iar in timpul asta sangele ii galgaie prin gaura gatului. Dac-ar mai avea cioc, ar cotcodaci ca din gura de sarpe; dar nu mai are, capul murind imediat.*
Dupa ce-si da duhul si corpul, gaina se opareste in apa clocotita. Apoi este jumulita, ceea ce-i o operatie scarboasa si migaloasa. Dupa aia se transeaza si se consuma dupa gust.
* Expresia “unde nu-i cap vai de picioare” vine din supravegherea atenta a sacrificarii galinaceelor: pasarile descapatante se lovesc de tot ce le iese in cale, invinetindu-si ciocanelele.

Exegeza si jumulirea
Fie un text oarecare, de pilda asta. In starea-n care-l vedeti acuma e ca o gaina ametita cautand viermisori si ciugulind fire de ata**. N-are nici un capatai si nici nu produce oo (de aur ori de consum). Asa. Sa mai zicem c-o sa mor (de pilda din cauze naturale, cazand cu bicicleta in prapastie). si ca cineva o sa creada, din motive imposibil de intuit, ca textele mele-n general si asta, ca l-am luat ca exemplu, ar avea vreun interes oarecare.Ca sa-i conving[ si pe altii ca are dreptate, s-ar simti dator sa incropeasca o editie lejer critica a operei gavagaiesti.
- ia vino-ncoace, dragutule, i-ar spune acea /acel cineva textului astuia,
si i-ar pune o talpa pe introducere si alta pe elementele narative si harst, iar reteza stilul cu satarul metodologic. Apoi l-ar baga (pe text, zic) intr-o oala clocotind de referinte interne si de note de subsol si gata, l-ar pregati de jumulit.
Jumulirea textului, adica exegeza, consta in estragerea de pene, fulgi si puf din corpul textual. Frazele si ideile extrase sunt puse la uscat si apoi indesate in perne, ca sa aiba ratiunea pe ce sa doarma.
** Imaginea asta e dintr-o carte pe care-am citit-o cand eram mic de tot.
PS Ceea ce ramane din text este folosit pentru ciorba mentalitatii colective, cum s-a-ntamplat cu “Venea o moara pe Siret”.

Texte asemanatoare:

1. Total commander?
2. Povestea unui orasel
3. Textul perfect
4. Cand vor disparea oamenii
5. Trompeta judecatii de apoi

Erotismul contine o indeniabila componenta eretica, deoarece obiectul sau este denaturarea scopului reproductiei, asa cu a fost ea planuita de inteligenta divina. Erotismul incepe acolo unde se termina legiuita impreunare in vederea obtineruii urmasilor, care este legitima pentru ca Dumnezeu i-a spus omului sa creasca si sa se inmulteasca. Erotismul se naste dintr-o ratacire a mintii, care incepe sa-si puna intrebari despre reproducere si abuzeaza de functiile reproductive, anulandu-l;e. Erotismul este o stare permanenta de chestionare, de intrebari si indoieli si nesigurante, care, daca functia de reproducere s-ar fi pastrat nealterata intru cuvantul sfant, n-ar fi avut nici un motiv sa apara.

Ereticii sunt asa cum sunt pentru ca un ereziarh a stat si-a-nceput sa-si puna intrebari despre adevarul credintei ortodoxe. Si, pentru ca nu gasea raspunsuri satisfacatoare, sau din motive netrebnice precum trufia cultului personal, s-a ratacit de la dreapta credinta si si-a fondat erezia: pentru a o face acceptabila pentru oamenii simpli, care nu iubesc lucrurile compuse si abstracte, si-a impanat ideile ertice cu o componenta eretica, pe care toata lumea poate sa o-nteleaga.

Intrebarile (propozitii erotetice) sunt mai mereu sursa de erezie. Omul nu poate sa creada pur si simplu, si se-apuca sa cerceteze, pacatuind in fata lui Dumnezeu si a sfintilor apostoli. In plus, orice intrebare are si o componenta erotica, pentru ca excita ori seduce in vederea obtinerii unui raspuns.

Daca toate lucrurile de mai sus sunt adevarate, si sunt, in limba originara “*Er” insemna ratacire: ca un calator care se rataceste intr-o padure ermetica si-si cauta calea ispitind semnele si punand intrebari.

Texte asemanatoare:

1. Textul perfect
2. Despre sfarsitul lumii pe bune
3. Cuplul perfect
4. Au sticlele de plastic constiinta?
5. Interviurile lu gavagai