Jurnalul Dumnezeului ales al Nepalului » Expresia zilei

Proverbele lui gavagai

gavagai — Wed, 11 May 2011 11:32:18 +0000

Am găsit, într-un teanc de coli scrise în urmă cu ceva ani, nişte pagini cu proverbe. Am motive să cred că sunt scrise de mine, deşi n-aş putea jura asta la tribunal. Cert e că nu-mi amintesc să le fi scris vreodată. În continuare am să vă arăt câteva mostre.

Dacă vă daţi seama că aparţin înţelepciunii populare generice şi nu înşelepciunii populare a lui gavagai, vă rog sa nu ezitaţi să-mi daţi de ştire.

Acu-i acu, să vezi ce făcu.
Adastă ca mortul colacul şi ca uliul pitpalacul.
Adevărul ol-goluţ e c-ai fost un pic prostuţ.
L-a dovedit somnul şi-a adormit întru Domnul.
Zâna a tors lâna şi l-a adus cu anasâna.
Şi-aduce obolul până umple golul.
Din îndemn în îndemn, a juns la sapă de lemn.
Aici e buba, că l-au luat cu duba.
I-a ajuns cuţitul la os fără folos.
L-a ajuns vinul şi-a-nceput chinul.
Au ajuns la pepeni şi-acuma sunt ţepeni.
De-atâtea minciunele a ajuns la belele.
Din minciună în minciună, a ajuns la calea cea bună.
A-ncurcat hergheliile şi l-au apucat pandaliile.
A-ncurcat odăile şi l-au apucat năbădăile.
A-ncurcat borcanele şi l-au apucat frisoanele.
De l-ar ajuta sfinţii s-apuce luna cu dinţii.
A pierdut colacii şi l-au apucat dracii.
A-nceput de la coadă şi-a ajuns până la noadă.
Un cep şi-o ceapă şi apă de sapă la agapă.
Apă de ploaie, futil în şiroaie.
De-ndreptat se-ndreaptă, dar la sfântu-aşteaptă.
Amestecă vorba ca făcăleţul ciorba.
Aleargă după năluci şi s-mpiedică-n uluci.
Alege stamba de muselină şi grâul de neghină.
A stat în cafe-bar pân-a ajuns funia la par.
A-ntors filele până l-au ajuns zilele.
Te-apucă groaza de ce face loaza.
Au apucat-o hachiţele, răsfăţul şi fiţele.
După ce-a luat-o de soaţă şi-a arătat adevărata faţă de caţă şi hoaţă.
Şi-a-mbrăcat fracu şi-arată ca dracu.
Dă din coate şi-arată ce poate.
Arde cămaşa pe el şi nu se odihneşte defel.
Hai vino la moşu să te arză cu fieru roşu.
Femeile sunt calme până-ţi ard câteva palme.
Mâncărimi la limbă, du-te de te plimbă.
Limba rea meteahnă grea.
Vrea s-o peţească şi are s-o păţească.
Arta pentru artă, sămânţă de ceartă.
Aruncă la gunoi ziua de apoi.
Lângă popă şade şi-aruncă ochiade.
Aruncă o gherghină şi te face din cocoş găină.
Suflă-n ciorbă şi n-aruncă o vorbă.
Cine-i mai mare ţi-aruncă vina în spinare.
Cu avânt se-nscrie la cuvânt şi.aruncă vorbe-n vânt.
Socotind băbeşte, asta-i altă mâncare de peşte.
Umblă cântecul că i-a crescut pântecul.
De ce ţi-a fost sortit nu eşti nicicând scutit.
Aşa şi-aşa, pe-alăturea.
Pe firoscos l-aştepţi ca pe Cristos.
Atârni d-eun fir de păr şi-arunci vorbe în răspăr.

Cam astea ar fi, dragelor şi dragilor, dacă vă place vreunul puteţi să-l adoptaţi.

Acum, după ce le-am scris aici, incep să mă suspectez că m-am jucat în vreo seară cu un dicţionar frazeologic.

Texte asemanatoare:

Sporturile mele favorite

gavagai — Tue, 15 Mar 2011 20:42:58 +0000

Sporturile mele favorite sunt tenisul, golful şi călăritul.

Ia să-mi ghiciţi voi mie-acuma cine-a zis chesti-asta.

Texte asemanatoare:

Revelatie

gavagai — Sat, 05 Mar 2011 00:52:48 +0000

Revelaţia nopţii de-acuma e că:

Trec prin viaţă ca gâsca prin apa.

Nu vă gândiţi la cine ştie ce înţelesuri ascunse, că nu sunt. Nu sunt în general, cu-atât mai puţin în textele mele.

Texte asemanatoare:

Baltata romaneasca

gavagai — Fri, 25 Feb 2011 23:00:44 +0000

Mă doare-n suflet de Bălţata Românească, sânge din sângele meu.

Da, numai atât. Mă gândesc să setez câteva post formats în special asides, pentru chestii pe care le spun pentru a vedea cum râd oamenii.

Mă simt totuşi puţin vinovat să vă ofer numai atât, aşa că vă voi arăta câteva trucuri pe care le puteţi face în comentarii pe WordPress (cu condiţia să fiţi administratorii blogului). Dacă vă plac, scriu şi-un tutorial.

PS Bălţata Românească e o rasă bovină. Detalii.

Texte asemanatoare:

Hai ne vedem in Purgatoriu

gavagai — Thu, 10 Feb 2011 22:48:44 +0000

Nu am avut fericirea să cunosc oameni buni, despre care să pot spune cu seninătate că vor ajunge fără tăgadă-n Paradis. Nu am cunoscut nici oameni răi, despre care să ştiu cu siguranţă că vor ajunge să se zvârcolească de durere-n Infern. Am cunoscut oameni normali, ca mine şi ca voi.

Pentru toţi cei pe care n-am să-i mai vad pe lumea asta, Hai ne vedem în Purgatoriu.

PS Dacă sunteţi ortodocşi şi n-aveţi aşa ceva în cult, vă primesc în purgatoriul gavagaist.

PPS Dragelor şi dragilor, acesta nu-i un bilet de sinucigaş.

Texte asemanatoare:

Risipa de cuvinte

gavagai — Fri, 19 Mar 2010 07:51:25 +0000

Cuvintele ne-au fost date să facem cu ele ce-om pofti. Şi noi nu suntem în stare decât să le risipim. Prea multe. Le-aruncăm nonşalant în aer, pe hârtie, în stânga şi-n dreapta.

Îmi povestea cineva, în anii 90, că era prieten cu o bandă de hoţi care opera în Grecia. La sfârşitul sezonului, hoţii s-au întors în România şi s-au transformat în cheflii. Umblau beţi pe stradă şi strigau în gura mare că au bani să dea şi la câini. Şi nu se mulţumeau doar cu strigatul, ci ţineau morţiş s-o şi arate, aruncând după câini cu teancuri de bani. M-oţi crede, nu m-oţi crede, asta e: noi nu suntem deloc mai breji.

Cuvintele au strania proprietate de a fi, simultan, fără preţ şi fără valoare. Esenţe şi diluţii homeopatice. Noi, pe de altă parte, avem strania proprietate de a căuta obsesiv prisosul şi umplerea. Construim discursuri complicate, îngrămădim cuvinte cu toptanul. Suntem ca editorii de la Larousse, semănând în toate vânturile, cu speranţa nesăbuita că vreuna dintre seminţe ar putea rodi.

Acum, că stau şi mă gândesc un pic la ce scriu, sunt tentat să cred că lucrurile pe care le spun nu sunt decât un reflux minimalist. (Minimalismul, la rândul lui, nu a fost decât o reaţie adversă la prisosul care ne înconjura. Mai nou, tinde să devină o expresie elegantă a penuriei provocate de criză. Ar trebui să ne obişnuim cu el, că mai are ani buni de trăit printre noi.)

Mi se pare ironic să zic lucruri atât de simple în atât de multe cuvinte. Am fost ca un părinte îngăduitor, care se uită amuzat la năzbâtiile texului său fără să ia măsuri, fără să-i aplice vreo corecţie sau vreo tăietură usturătoare. (Un părinte care-şi educă odraslele cu ajutorul pedepselor; când nu sunt cuminţi, îi taie cu lama; când dau foc accidental hambarului, le crestează un cuvânt în mijlocul frunţii; roman victorian, desigur).

Ideea iniţială a textului era că există anumite potriviri de cuvinte ce au o forţă teribilă. Iar această forţă se estompează în clipa în care vrei să adaugi ceva, din vanitate sau neştiinţă. Unele expresii sunt precum imaginile, fac cât zece mii de cuvinte.

O fată pistruiată ca un măr vs Un băiat pistruiat ca o pară.
Ouă de rinocer.
A înviat Gică Petrescu.

N-aş da expresiile-astea pe toate romanele lu Sadoveanu. (A propos de Sadoveanu, mă-ntrebam zilele trecute cum mi-ar apărea Creangă dacă l-aş citi la vârsta asta.)

Autorul meu favorit este Ion Creangă.

Propoziţia asta are forţa unei alunecări de teren. În şase cuvinte, spune mai mult decât spun mii de romane. Seamănă cu cea mai frumoasă carte din lume. Un tom de 400 de pagini albe, neadăpostind decât o propoziţie.

- Faceţi-vă-ţi singuri romanele, v-aş spune într-un metadiscurs dezlânat. Ce poate fi mai generos din partea unui autor, decât să vă ofere ceea ce-i al lui de drept?

Darm după cum spuneam mai sus, cuvintele-astea fără preţ sunt şi fără valoare. Forţa lor depinde în prea mare măsură de dispoziţiile noastre. Iar noi suntem predispuşi la superficialitate.

- Mare prost mai e şi gavagai, auzi, autorul lui favorit e Ion Creangă.

- Oo de rinocer. Ha ha ha. Ho ho ho. Hi hi hi.

- În fod, gavagai ne vrea minţile, nu ochii care-i scanează textele. Vrea să ne gândim la ce credem că s-a gândit el cân a zis vreo gugumănie. Zice că e generos, dar ăsta nu e decât un pretext pentru a intra cu bocancii lui plini de noroi în creierele noastre pure, peste trăirile noastre limpezi.

A naşte în voi un urlet vs a-l descrie.

Fracturi. Spre final, textul se face ţăndări.

PS Am tăcut atâta vreme pentru c-am fost mâhnit.

Texte asemanatoare:

Ca persoana fizica, pot sa produc elefanti?

gavagai — Fri, 10 Apr 2009 07:27:56 +0000

- Ce-ai spus?
- Io, ca persoana fizica, pot sa produc elefanti? Ma gandesc ca daca i-as produce pe firma mi-ar trebui un cod CAEN.
- In principiu, ca persoana fizica poti sa faci orice te taie capu.
- Da pot sa-i vand?
- In cazul asta, ar fi mai bine sa devii PFA. Ca sa poti taia chitante si sa platesti impozit numai pe profit si sa nu mai platesti taxe si pentru banii pe care-i dai pe facturile curente.
- Si-mi da registru comertului autorizatie pentru productia de elefanti?
- Auzi?
- Ce?
- Nu mai vreau sa fiu contabila ta.
PS Aseara i-am invitat la noi pe Patsy Cline si pe Johnny Cash. Pisicu a fost iritat, iar Pisica a stat numai in brate la Patsy.

Texte asemanatoare:

Ceafa de pui cu mazare pai

gavagai — Wed, 14 Jan 2009 10:34:30 +0000

Gicu se plimba printre mese si alinia servetele. Din cand in cand isi freca mainile multumit. Si-si aranja parul, turtindu-l, actiune din care rezultau amprente pe paharele de apa. Nela se plictisea. Se-ncurcase intr-o integrama si-i venea sa plece acasa. Tanti Dorina se gandea sa-si faca niste oua cu slaninuta. gavagai se-ntreba cum sa va descrie un restaurant gol si dezolant si mai ales cum sa rasuceasca cheia de contact narativa care sa duca la aprinderea textului.

- O ceafa de pui cu mazare pai, rasuna o voce cristalina si cu un pic de ecou.

Gicu se uita intrigat in jur.

- Ai zis ceva? o intreba pe Nela.

- Nu. Credeam ca tu ai zis.

- Cine-o fi zis?

- Io, se auzi aceeasi voce.

- Nelo, nu te mai tine de glume.

- Da n-am spus nimic, ma bolandule.

Gicu simtea c-ncepe sa se teama. Se trase catre perete.

- Hei, nu pleca, zise vocea. Uita-te pe masa, langa solnita.

Chelnerul se-apropie temator. Se apleca si-n cele din urma il vazu pe agentul mic si secret.

- O ceafa de pui cu mazare pai, repeta agentul.

- Vine, spuse Gicu profesional.

gavagai se transforma intr-o albina. Trecu pe la bucatarie, s-o vada pe tanti Dorina framantandu-se de cum sa onoreze comanda, si-apoi zbura spre alte zari.

PS. Textul asta este un simptom al intoxicatiei cu cofeina.

Texte asemanatoare:

Iar am inventat un cuvant

gavagai — Mon, 23 Jun 2008 21:32:28 +0000

Iata c-am facut ce-am facut si iar am inventat un cuvant. In textul care urmeaza am sa va dezvalui cuvantul (“expulsiv”), cum am ajuns sa-l inventez si cum il folosesc (asta daca vreti si voi s’en uzati in contextele potrivite).

Cuvantul

Dupa cum m-a luat deja mana pe dinainte, cuvantul pe care l-am descoperit este “expulsiv”. Sa-l descopar a fost un gest compulsiv, ca o explozie. C-asa-i mereu amorul meu pentru cuvinte, ca un orgasm permanent si infinit.

Inventia

Cuvantul a fost inventat in timp ce eram plecat in excursie, ca sa ma documentez despre oi si comportamentul lor. Stateam io asa calatorind si brusc l-am folosit, ca sa descriu o situatie:
- Maaaaaaaaama, ce expusliva esti…

Folosirea

Spre deosebire de “impulsiv”, “expulsiv” se foloseste pentru a descrie un impuls care se manifesta. Expuls este pentru impuls ceea ce este fenotip pentru genotip.

Necesitatea inventiei

Inventia era necesara pentru ca nu toti oamenii se manifesta (de exemplu in public). Mie nu-mi place sa ma manifest, dar asta nu ma impiedica sa fiu impulsiv. Cand am de-a face cu un stimul ma grabesc sa reactionez, numai ca reactionez zicandu-mi singur propozitii in cap (cand fac asta, spun ca gandesc), si singurul gest pe care-l fac e sa scot telefonul de unde-l am bagat si sa dictez propozitiile pe care le-am gandit. Spre deosebire de mine, unii oameni nu-si spun propozitii in cap, ci le zic tare, facandu-se de ras. “Expulsiv” are deci menirea de a-mi face dreptate.

Concluzie

Nu-i asa ca m-ati lua acasa?

Texte asemanatoare:

Unde popa nu toaca

gavagai — Mon, 21 Apr 2008 16:34:47 +0000

Sensul expresiei “unde popa nu toaca” este acelasi cu al expresiilor “la dracu cu carti”, “la mama naibii”, “la dracu-n praznic”, “unde nu curge aghiazma”, “unde-a-ntarcat mutu iapa”, “unde si-a-ntarcat dracu copiii” s.a. de felul asta.

Originea ei consta intr-un fapt divers (mai exact descris “un episod anecdotic”).
Cica a fost odata un popa, undeva prin partile Buzaului. (Btw, numele Buzaului vine de la un conducator cuman care-avea buzele foarte groase si era poreclit “Buzau”; dupa alte surse, avea o cicatrice pe buza superioara, cu care se-alesese in urma unui amor nefericit sau a unei tentative esuate de viol, sau ceva de genu-asta.) Si popaastalacaremamreferit era un cartofor si jumatate, de se-ngrozise arhiepiscopu si era gata-gata sa-l raspopeasca. Pentru-nceput, parintele-a vandut padurea bisericii, ca sa aiba ce pune miza la septic. Apoi a vandut sfintele odoare si odajdiile, ca sa-i plateasca pe niste hoti de cai (cumparase de la ei o gloaba ca sa fuga de creditori).

Aceste fapte i-au atras mutarea disciplinara intr-o parohie mai saraca. Dar, cum naravul din fire n-are lecuire, preotul a continuat s-o tie-ntr-o betie si-n chiolhanuri cu popa-prostu, ca se-nhaitase cu niste fluiera-n biserica si devenise subiectul principal al barfelor de pe forumul comunitatii.

Mahnit, episcopul care-l tinuse-n palma a decis sa-l trimita intr-o parohie pustie, ca sa nu mai aiba cu cine sa toace banii bisericii. Si oamenii, cand se refereau la parohia popeiastuia, ziceau “acolo unde popa nu toaca”. Apoi expresia a intrat in folclor si a capatat sensul pe care-am avut grija sa nu uit sa-l notez in primul paragraf.

Texte asemanatoare: