γ
Home » Jurnal » Cersetorul, gavagai si telviziunea

Cersetorul, gavagai si telviziunea

Era pe vremuri, în staţia de metrou de la Universitate, un cerşetor bătrân, cu părul şi barba albe, lungi şi neîngrijite, semănând destul de bine cu cerşetorul din Minsk pe care l-am descris cu altă ocazie. Purta legat de gât un carton pe care scria – cu pixul şi destul de urât – că a fost regizor.

Şi într-o zi, după ce târguisem cărţi, mi-a venit ideea să-i ofer Caietele de regie ale lui Pintilie. Am răscolit prin rucsac, am găsit cartea şi i-am oferit-o. S-a bucurat. Pe bne, nu vă mint. Am plecat mai departe, să-mi aştept metrou. Şi, cum stăteam io aşa sprijinit de rucsac, iată că vine un ins care cică:

- Bună ziua, suntem de la televiziunea Y. Am observat că i-aţi oferit dlui D. o carte. Nu vreţi să i-o mai oferiţi o dată, ca să vă filmăm?

Rămân descumpănit preţ de vreo secundă, cât să aleg un ton neutru:

- Nu.

Acuma-i rându omului de la tv să fie descumpănit. Probabil nu se aştepta.

- Chiar nu vreţi?

- Nu.

Şi a venit metroul.

— scris de gavagai

Imprimă

Textul acesta a fost publicat in data de 26. 04. 2010 la orele 3:30 pm, in sectiunea Jurnal, intru desfatarea mintilor voastre si intru faima autorului.

Medii contagioase:

Eşti aici pentru prima dată? Nu uita să te abonezi la feeduri.

Comentarii (12)

  1. deci un fost regizor primeşte o carte a unui alt regizor în timp ce protagoniştii sunt urmăriţi de un al treilea regizor, fie el şi de televiziune.

    ironică e viaţa asta, uneori.

  2. in plus, scena e relatata de un regizor auctorial.

  3. Reconstituirea…bravo
    (de ce dai ma, de ce dai? te doare ma, te doare? ma doare ma…ma doare-n cur)

  4. Cool!
    Imi place de tine.

  5. @ Jozsi: Sarumana ca mi-ai amintit.
    @ Mira: N-are de ce sa-ti placa. Persoanele care ma cunosc pot sa confirme.

  6. Persoanele infirmă.

    Mihăiţă Dragomirescu. Legenda spune că nevasta şi copilul lui au fost împuşcaţi la Revoluţie, chiar la Universitate, şi de atunci viaţa lui a căzut câteva niveluri – alcool, pierdut casa, etc.
    Era mult mai tânăr decât arăta. S-au scris despre el nenumărate articole, s-au făcut tot felul de reportaje. Mai ştie careva dacă mai trăieşte, ce-o mai face? La Universitate nu l-am mai văzut demult.

  7. Îmi place. Scena cu televiziunea ar fi trebuit filmată de o televiziune! :-)

  8. @Vlad: Io nu mai stiu nimic. Da de ce infirma persoanele? Ca am si-un martor pentru intamplare, persoana serioasa, absolvent de drept.
    @Gheo: Si mie-mi place, dar ma si-ntristeaza. Mai ales gestul meu. Chiar daca s-a bucurat pentru carte. poate-si dorea altceva. Cine stie

  9. Nu nene, cum să infirme persoanele întâmplarea? Nu, tu scriseseşi în comentariul tău de deasupra mea: “N-are de ce sa-ti placa. Persoanele care ma cunosc pot sa confirme.”, şi io am zis “Persoanele infirmă” :)

  10. aaaaa, scuze, zilele-astea nu sunt prea perspicace.
    ma gandesc ca nu ma cunosti tu prea bine

  11. Il stiu si eu pe regizor! Statea langa fosta masuta cu casete, cd-uri si insigne de pus pe rucsac! Adica pe mijlocul scarilor care urcau dinspre peron spre pasaj…

  12. ce misto era masuta aia. sarumana, uitasem de ea. in aceasi ordine de idei, a uitarii, mi se pare foarte trist ca nu mai stie nimeni nimic despre MD. situatia asta seamana cu poza din manualu de ziarism, la lectia “fenomen de presa”.

Comentează

* Câmpurile marcate cu asterisc roşu sunt obligatorii.

Atenţie: Uneori gavagai n-are ce face şi moderează comentariile.