Bag de seamă că, mai nou, cultura nu se poate face decât în grup, ca sexul din unele stiluri alternative de viaţă. Cum s-apucă unu să picteze. cum e băgat într-un curent. Scrie cineva? Din ce generaţie este? Am impresia că oamenii singuri au dispărut cu desăvârşire.
Cumva e şi firesc. Aparteneţa la un grup te legitimează. Nu mai e nevoie să rupi gura târgului, eşti înghiţit laolaltă cu restul găluştii. Problema apare numai odată cu digerarea prunelor din mâncarea culturală. (Prunele, după cum am aflat io de pe euforia.tv, au proprietatea de a vindeca de constipaţie; constipaţia culturală e acea stare în care câmpul se aglomerează peste măsură de lucruri ce nu au putut fi digerate, dar care, datorită proprietăţilor native ale sistemului, nu pot să fie nici eliminate). Ca să explic analogia (deşi sunt convins că nu este nevoie), odată cu digerarea prunelor, se elimină si cea mai mare parte din găluşcă.
Din câte am putut afla, nevoia asta de agregare nu i-a atins numai pe producători, ci şi pe consumatorii de cultură. Care se-adună să meargă-n pelerinaj la teatru sau la vernisaj, care se-apucă să citească brambura prin oraş, care mai ştiu io ce face.
Hai nu vă simţiti atacaţi, că nu-i nimic personal. Doar e lucru ştiut că cititorii de gavagai.ro sunt oameni eminamente singuri. Ziceam doar să mai agit un pic spiritele altora. Şi să le-amintesc culturalilor care se-aglomerează-n grupuri, curente şi generaţii că sunt câteva lucruri ce nu pot fi făcute decât în singurătatea. (Nu vă gândiţi la prostii, mă refeream la actele de creaţie şi mai ales la moarte.). Hai.
— scris de gavagai
gavagai
da prunele? prunele? cine sunt prunele?
puck
da’ cu dude nu merge? ce zice euforiateve?
gavagai
io creca merge si cu dude
Vlad
En contrepartie, însemnarea ta îmi aduce aminte de un cântec de Leo Ferre.
Jozsi
Oamenii singuri au disparut ca nu are acces la mincarea culturala. Mai tii minte pe Ostap Bender care nu putea sa stea la hotel din cauza ca nu facea parte din nici un sindicat si nu putea nici macar sa bea o bere la terasa feroviarilor sindicalizati. Povestea e veche…Oricum, e ingrozitor.
gavagai
@Vlad: hiiiii, ce frumos suna. Sarumana, nu mai ascultasem Ferre de prea multa vreme.
@Jozsi: Da, mai tin minte :) ma gandesc des la el, si uneori sunt tentat sa ma fac activist cultural. E ingrozitor, intr-adevar, dar imi pare a fi o forma de darwinism cultural. Nu te adaptezi, ura si la gara, ne vedem in straturile cu fosile. Iar aia care se adapteaza, ajung ca pestii dintr-un banc. Brrrr… ce bine ca nu suntem culturali
Alex
Frumos scrii. Cu mici urcusuri si coborasuri, de altfel inerente. Du-te! Si daca uiti sa ne faci cu mana, eu unul nu o sa ma supar.
gavagai
unde naiba sa ma duc? sigur ai vrut sa comentezi aici? pe blogul asta, zic. ca nu prea e de priceput. intai, pentru c-am fost intotdeauna ubicuu. apoi, pentru ca nu scriu frumos. chiar deloc. brrrrr. in randu trei, pentru ca eventualele suisuri si coborasuri tin de dispozitiile si disponibilitatile hermeneutice, si nu de scriitura.