Cu toate ca sunt lipsit de cea mai vaga urma de simt liric, azi am sa va propun niste versuri. Intentia lor este de a raspunde provocarii lansate de Puck. Tema, dupa cum reiese din comentariile postului ei, este parasirea / despartirea.
In week-end, ca si-n alte ocazii, n-am reusit sa leg nici doua versuri. Aseara mi-am facut un pic de curaj si-am inceput sa scriu:
Canta, zeita, mania ce-aprinse pe Titi Olteanu,
Patima cruda ce-Ameliei mii de amaruri aduse;
Duzini de suspine adanci tasnira din pieptu-i tomnatec,
Suvoaie de lacrimi sarate-i lasara ochii uscati.
Care fu rostul ce-i puse pe ei sa se-apuce de sfada?
Dupa versul cinci m-am oprit, constient ca n-am sa pot s-o tin tot asa vreme de 24 de canturi.
De dimineata, in timp ce-mi beam a doua cafea a zilei, m-am trezit in mijlocul unei lupte launtrice, din care biruitor a iesit simtul datoriei. Am luat repede stiloul si-am notat:
Hai adio
stangu stangu stang-drept-stangu
stangu stangu stang-drept-stangu
staaaaai
la staaaanga
pentru adio prezentaaaaati obraz
buna ziua
sa traiti
trec prin fata obrajilor intorsi ca-n esenta crestinismului
depun cate-un sarutdin varful buzelor
caut vreo doua cuvinte de-mbarbatare si plec
hai adio
Dupa cum vedeti, nu prea e poezie. Dupa toate aparentele, sunt incapabil. Si ce poet mai eram.
Nu cred ca stiati asta despre mine. Am scris multa vreme poezie. Am publicat o suma de versuri. Am participat chiar si la un festival (mi-a dar premiu). Apoi, cand n-am mai fost asa mic si prost, mi-am dat seama ca eram incapabil sa fiu serios. A mai murit un poet, vorba lui Boran Viandovici.
Ca sa nu se supere si Puck pe mine, pe motiv ca nu m-am tinut de cuvant, am sa transcriu o poezie foarte proasta de cand eram mic si liric:
Solo pentru trompeta
Suflet pustiu, cu acoperisul spart si cu tiglele numarate de vant -
mi-am facut curaj si-am intrat,
si-am gasit acolo cativa tipi cantand jazz din gura.
Am stiut c-am sa devin asemenea lor.
Am stiut ca trenul de dimineata ma va duce implacabil spre tine,
ma si vedeam in compartimentu-ala plin de grasane si de copii nevropati,
imi vedeam sentimentele, hainele-alese cu grija,
si mai ales luciditatea,
cea care m-a facut sa scriu solo-ul pentru trompet cu care-am sa debutez in corul amintirilor tale.
Ti-am mai scris.
Tiam scris o seama de scrisori,
de povesti mieroase si neadevarate,
am latrat.Am trait un somn lung si agitat.
Am trait pe jarul tuturor tigarilor fumate.
Am trait iluzia departarilor.
Am trait spaima ca ne vo cufunda in singuratatea celuilalt.
Am trait neincrederea.
Am trait fiecare in noi.
Am trait sentimente.
Am trait sentimentul ca ne-am unit singuratatile si traim o singuratate mai mare.
Am trait sentimentul ca doar noi doi traim.(aici era un vers asa de urat, ca nu-l mai scriu)
si a nepasarii ca ma voi altura corului din amintirile tale,
cantand jazz din gura sub acoperisul sufletului pustiu,
acolo unde tristetea ta consensata in ploaie a pus capat notelor trompetei.
Brrrrr, ce ne-am mai speriat.
PS Inainte ca Puck sa propuna tema, aveam in cap sa scriu o poezie despre Vampirica, cu intertext arghezian (“l-ati vazut pe Vmpirica/ cel cu ochii de furnica…”).
Cit priveste asociatia “mic si prost”, permiteti-mi sa iau atitudine impotriva-i. Sensul de prostire este de la tinerete spre batrinete. Copiii au sanse sa fie geniali, dupa care sansele scad cu trecerea anilor. Dupa cum spunea si imitatia de brosca testoasa, oamenii invata dupa un pro-gram, adica pina ajung la un gram de minte. Oricum, nu se poate sa fii monist si sa crezi ca devenim mai destepti cu virsta.
draga mea Joszi, doar stii foarte bine ca-ti impartasesc parerea. copiii si pisicile sunt cele mai destepte creaturi. numai ca-mi place foarte tare cum suna “mic si prost”. dupa cum ne-arata si Google, expresia mic si prost e destul de prezenta in textele de pe blog. nu e o marca stilistica, numai ca mi-e drag de ea :)
cei mai mişto îs oamenii simpli.
auzi, da’ fix în ordinea asta îs urcaţi pe podiumu’ deştepţilor: mai întâi copiii, p-ormă mâţele?
nu, intai pisicile si dupa aia copiii. sa nu exageram, totusi.
Glosez la interludiul tau cu BORIS VIAN , draga gavagai si …te sarut de departe, desi tare mi-as fi dorit mai de aproape.
crede-ma, n-ai vrea de mai aproape. tiiii, ce frumos ca te-ai gandit la boris vian. textul era despre o femeie in pantaloni si fara tocuri, careia-i placea foarte tare.
pai ce sa inteleg eu de aici ?
Ca o Femeiein rochie si pe tocuri e placuta foarte tare de o Femeie in pantaloni si fara tocuri ? Drace, ma apuca dracii de-mi dau peste cap cracii ….Femeie,esti un drac de femeie !