Primul meu roman

Ehei, dragii mosului, ia dati-va-ti un pic mai aproape si-ncalziti-mi oasele batrane cat va zic povestea primului meu roman. Pe care l-am scris, ca de citit nu mai tiu minte. Asa. Hai, asezati-va-ti odata, nu va mai foiti atata, ca-i loc pentru toata lumea.

Primul meu roman l-am scris pe cand eram student. Ma refer la ceva scris de la capete la calcaie, ca mai scrisesem si-nainte, da fara sa ma-nvrednicesc a termina. Ca si pe asta era sa-l abandonez. Sa vedeti poveste.

Incepusem sa scriu in vacanta dintre anu 1 si anu 2. In primu capitol niste oameni calca un caine cu masina si-l arunca intr-un tomberon. In capitolu 2 aparea un personaj care semana cu mine. Si mai era o personaja care-mi cam placea, numai ca urma sa aiba un destin tragic pe la capitolu 6. Si scrisu ma prinsese-asa de tare c-atunci cand a fost sa-nceapa iar scoala nu m-am dus o saptamana. Si poate nu m-as fi dus nici mai mult, daca nu-mi zicea cineva ca se transferase o fata pe care merita s-o cunosc. Da, ma, copii, chiar merita, cand am vazut-o m-am albit.
- Era chiar asa de urata?
Dimpotriva, era personaja din romanu meu.
- Asta-i prea de tot.
Asa mi-am zis si io, numai ca i-am dat si ei sa citeasca si-a vazut ca scrisesem despre ea si s-a speriat.
- Credea c-o urmarisesi?
Nu, se speriase ca urma s-ajung la capitolu 6.
- Io o-nteleg.
- Io nu.
- Si io o-nteleg.
Eh, nu stiu daca trebuie s-o-ntelegem sau nu. Important e ca n-am mai ajuns niciodata la capitolu 6.
- Pai ziceai ca l-ai terminat.

Imaginea timpului

Da, da-n alta forma. N-am mai scris despre oameni, am inceput sa scriu despre timp. Si-am tot scris, pana-n anu 4.
- E o prostie sa nu scrii despre oameni.
- Ba-i o prostie sa scrii.
- Despre oameni?
- Nu, despre orice.
- Ssssssssst… Si ce s-a mai intamplat?
Nimic. Cand scrii despre timp nu se-ntampla nimic. Esti in suspensie. Si asta trebuia sa povesteasca romanu. De-aia se putea citi si-n mai multe feluri. Avea mai multe capete si mai multe calcaie.
- Mare branza.
Da, ai dreptate. Nu era nici o scofala.
- Ai copiat ideea din Sotron, nu-i asa?
Nu-i asa. Sotronu l-am citit cand aproape terminasem. M-am cam intristat.
- Vezi ca s-a-ntamplat ceva? Esti un mincinos.
- Taci, fata… Si ce-ai facut cu romanu?
Nimic, ce era sa fac. Era o porcarie sinistra.
- Io as vrea sa-l citesc.
- Ca s-avem de ce rade.
- Chiar, ne zici si noo o propozitie din el?
“Capriciu al timpului, Dumnezeu traieste eternitati de o clipa.”
- Ha ha ha.
- Ho ho ho.
- Hi hi hi.
- Si-al doilea roman cum era?
Era c-un incest. Da lasa, va zic despre el alta data. Acum haideti sa va beti laptele si sa va bagati in patut.
- gavagai…
Da.
- Ce-i ala incest?

— scris de gavagai