Delectatio morosa

- Auzi, tu-ti faci vreodata filmulete inainte s-adormi? m-a intrebat candva o fata care-mi era prietena curenta.
- Nu, io fac texte, am raspuns fara pic de ingamfare.
Si chiar asa si faceam. Si continui s-o fac, chiar si cand nu le scriu (sa nu uit sa va zic despre asta).

Oamenii, cand e inainte de culcare, inventeaza tot felu de scenarii si situatii placute (de pilda cum ca ar seduce-o pe Catherine Zeta-Jones, ar castiga la loto sau ar face amor cu gavagai). Obiceiul asta se numeste delectatio morosa. Unii il mai numesc masturbare mentala, iar altii halucinatii hipnagogice (stiu ca mint, nu sariti asa). Practica-si are originea in aceea ca omul se simte frustrat si nelalocul lui (Dakein, cum scriam) in lumea-n care traieste si simte deci nevoia sa ia calul de fraie si sa-si arate cum ar trebui sa stea lucrurile in realitate. Plutind in balansoarul acestei realitati legitime prin aceea ca e personala, omul prinde curajul de a nu avea cosmaruri si de a continua sa traiasca.

Delectatio morosa este deci o practica de autostimulare, intru nimic diferita masturbarii, rasfatului in magazinele de rufe ori iesirilor la karaoke cu colegii corporatisti.

Dar, dupa cum sugeram, in situatia specifica-n care traieste gavagai, lucrurile sunt un pic diferite. Seara, cand sunt inainte de culcare, io fac texte. Imi spun povesti. Inventez o realitate deloc personala si cam pe dos. [Ma rog, asta se-ntampla destul de rar, io avand reprobabila meteahna de a adormi instantaneu. Dar uneori se-ntampla.] Mai grav decat atat, uneori imi fac fantasmele publice, cu o indecenta deloc straina de prevederile codului penal. As merita poate sa-mi rezerv o celula-n inchisoarea mea privata.

PS “Zici ca suntem intr-o poveste de gavagai, stam pe banca si nu se-ntampla nimic.”

— scris de gavagai