Am o noptiera. Si-n ea, adica in sertar, mi-am regasit copilaria. Era intreaga, inchisa intr-un miros.
Noptiera statea langa patul bunicului. Ii deschideam sertarul cand ma duceam sa-mi spuna povesti. Eram mai atent la lucrurile din sertar decat la cuvinte. Dar bunicu vorbea oricum pentru el insusi. Povestile erau despre copilaria lui. O perioada pe care o ascunsese de toata lumea. Bunica ma cam ura din cauza asta
- Mie nu mi-a povestit nimic toata viata si-a aparut asta si-i spune tot.
Ma rog, bunica nu ma ura, da asa-mi place mie sa scriu. E mai bine decat sa zic ca era frustrata. Mai tarziu, dupa ce-a murit bunicu, i-am spus o parte din povesti. (De pilda aia cand a primit o lanterna si-a incercat-o-n ochii unora si s-a ales c-o pneumonie, ca aia i-au bagat zapada pe sub haine ca sa-l invete minte. Sau aia cand i-a intrat un ghimpe-n picior si-a reusit sa-l scoata abia peste cateva luni, in iarna.) Bunica n-a fost prea impresionata, si se-ntreba ca de ce atata tevatura si secretomanie. Nici io n-am inteles pe-atunci. Abia acum cativa ani.
In noptiera de langa patul bunicului erau obiecte diverse. Maruntisuri care-l ajutau in viata de zi cu zi. Alte maruntisuri inutile. Si maruntisuri care supravietuisera agitatiei copilariei si adolescentei sale. Jucarii de-ale mele. Cutiute din tabla. Bile.
Am deschis sertarul noptierei acum cativa ani. Fara motiv. Uitasem ce adapostea, si ma lasasem atins de-o jumatate de curiozitate. Am tras de butonul rotund si mi-am regasit copilaria. Nu e ceva mistic. Nu e nici ceva asemanator episodului madlenei. (na, ca mi s-a facut dor de Proust, de frazele lui.) Era ceva cald si personal, de neimpartasit. Era senzatia apartenentei. Identitatea mea sta intr-un sertar. In mirosul de-acolo. Inalterabila. Asteptandu-ma rabdatoare s-o regasesc.
— scris de gavagai
io anca
Fain!
gavagai
chiar ti-a placut? ma bucur :) fiind un text personal, nu m-asteptam la nici o reactie
Sevastita Coca Croitoru
Si mie mi-a placut ,insa universul copilariei mele este la fel de neplacut ca si actualitatea batranetii ;doar ma nascusem si tata a plecat in razboi ,mama avea doar l7 ani ,apoi foametea ,lacrimile si injuraturile tatalui meu cand si-a dat pamantul ,caii ,caruta ,la colectiv , daca nu se inscria in CAP ,nu ma primea pe mine la liceu si cate alte rele care mi-au intunecat copilaria .Pe toate le port in suflet fiindca la vremea respectiva nu le simteam ,caci parintii mei minunati stiau foarte bine sa-si ascunda durerea , ca noi sa fim fericiti si sa ne bucuram de acei ani minunati ai copilariei .Dar de ce va spun eu voua toate acestea ,parca intelegeti ceva ? Daca v-as retine intr-o seara de la discoteca pentru a povesti despre copilaria mea ,nu m-ati scuipa intre ochi ?Copilaria voastra este altfel ;fetite care fac sex la 12 ani ,apoi se tund ,profesori care se combina cu elevele ,fetite care devin mamici ,caci isi doresc papusi vii si…cate si mai cate .Nu asa ca este mai interesant acum ?Ce ziceti ?
gavagai
nu, copilaria noastra a fost altfel, cu cheia de gat si cozi la ratie si butelii, si mihaela, si desene de la bulgari, si fara discoteca (cel mult seara tineretului, joia, numai ca ertam prea mici pentru asta). ma rog, copilaria mea n-a fost chiar asa, dar cam asta era regula.
e interesant cum ne raportam retroactiv la copilarie. Pe toate le port in suflet fiindca la vremea respectiva nu le simteam. la oamenii de-o seama cu mine remarc un soi de nostalgie. poate tocmai pentru ca ce vedem acum e-atat de diferit. poate pentru teama de a pierde ceva, nu stiu.
Sevastita Coca Croitoru
Ne raportam la copilarie ,acea perioada a vietii fiind simbolul puritatii ,micutii fiind acei crini albi aruncati printre alte flori ,patate de vreme ,cu petalele rupte si oricat ar fi fost copilaria de grea tot fermecatoare ramane ,chiar si acea cheie spanzurata de gat ramane o amintire placfuta ,depinde insa de ce snur avea ,ca doar nu avea o tona si nici nu era pusa pe o sarma ghimpata .Azi copiii au bone ,insotitori cu pistoale ,etc.,dar tot degeaba ca se mai gasesc destui hoti ,violatori ,ucigasi ,care sa le faca rau .Sa ne amintim cu drag de copilarie !