Noaptea a fost excelenta, incepusem un nou capitol, scriam bine, cu nerv, precis, neasteptat, cafeaua era amara, Pisicu si Pisica dormeau cu niste expresii angelice. Pe la 5 mi s-a facut somn. A fost subit, aproape de punctul unei fraze, nu chiar acolo, dar aproape, abia am reusit sa-mi dau jos ochealarii. Am cazut pe perna si-am ramas asa cateva secunde. Atunci a venit omul-lacusta.
Omul-lacusta nu-i ca omul-paianjen. Omu-lacusta sta intr-o rana si are picioare urate si lungi si cu varfurile fine si mainile la fel si verzi, si capul mic si tuguiat. Si are ochii negri si fara lumini. Azi-dimineata l-am vazut pentru prima oara. Venise sa-mi ceara ajutorul intr-o problema. L-am refuzat scarbit. M-am uitat la Pisicu si la Pisica si m-am linistit. Cat sa adorm.
Primul cosmar
Eram intr-o piateta rotunda si incarcata, coborasem dintr-un avion si cautam un taxi. Suvoi de oameni deplasandu-se regulat in cerc. S-au ratacit cu totii. Il vad pe V, in fata unei usi. Ma-ntreaba daca beau o cafea. Beau. Coboram intr-un subsol,un club. Urcam o scara ingusta, o usa cu o placa pe care nu mai stiu ce scria. [Da, coboram si urcam, caci visez doua vise in acelasi timp]. Nu-mi dau seama cand beau cafeaua. Iesim. V. imi arata de unde sa iau taxiul. Ma-ndrept intr-acolo. O straduta ingusta si intru in al doilea cosmar.
Al doilea cosmar
Ma intalnesc cu C. Ma-ntreaba daca vreau sa beau o cafea. Mergem in fata unui bloc. C. ezita sa ma invite sus. Trage de timp si ne simtim amandoi penibil. Plec. imi dau seama ca mi-am lasat geanta pe un damb din fata blocului. Dau sa ma-ntorc si realizez ca visez. Ma trezesc putin si decid sa nu ma mai ducdupa geanta. Readorm imediat.
Al treilea cosmar
Sunt intr-o camera de hotel. De fapt un apartament. Am de facut un comision. Plec. Fara sa fac nimic precis, ma-ntorc spre apartament. Ma-ntalnesc cu cativa caini. Ma latra. ii privesc absent. Ajung in lobby si-mi abia atunci ma gandesc c-as fi putu fi muscat. Urc in apartament. Fara vreun motiv anume, ma mir ca nu mi-e frica. Sunt in living, lumina e galbena, bolnavicioasa. Totul e urat. Pentru cateva clipe se face ziua. Ma asez pe canapea. Dau sa inchid ochii, dar lucrurile din jur incep sa se miste. Mi se face frica. Ma ridic si incep sa caut un loc in care nu ma tem. Deschid usa dormitorului. Stiam c-o sa ma vad acolo, pe un recamier, intins, cu mana sub cap. Deschid usa si ma vad intocmai cum ma asteptam. Ma ingrozesc. O mi deschid o data si ma intampin cu un ranjet. In fata recamierului e un sarcofag. Hotelul se mandreste cu sarcofagele lui. Ma gandesc ca-n sarcofag e un om adevarat. Ma trezesc.
Ma uit la ceas si e 8. Pisica incepe sa se joace cu picioarele mele. Imi zic ca n-are rost sa mai dorm. Anulez alarma. Ma duc la dus, cu sentmentul ca sunt un telefon descarcat. Las apa sa curga in voi. Imi mijesc ochii prin aburi si-mi dau seama care e esenta universului. Adica textul urmator.
— scris de gavagai