Oamenii din Minsk aveau cateva ideifoarte clare despre cum se poate petrece, in chip placut, timpul liber de care dispuneau. Intai, se bucurau sa bea ceai, singuri sau in compania altora. Apoi, isi imaginau tot felul de lucruri. Daca nu erau in stare sa-si imagineze nimic, cum era cazul lui Ivan Ivanovici, stateau pe marginea patului si se uitau la televizor, unde se difuzau discursuri despre viitorul luminos al Bielorusiei si filme rusesti. In fine, o data pe saptamana, se bucurau sa bea o sticla de vodca.
Dar acestea nu erau toate ideile oamenilor din Minsk. De fapt acesteaerau numai ideile lui Ivan Ivanovici despre cum se poate petrece timpul liver in mod placut. Si Ivan Ivanovici a fost foarte surprins sa afle ca nu toti omenii din minsk erau la fel ca el. Si a fost si mai surprins cand a vazut care erau ideile altor oameni din Minsk despre cum se poate petrece timpul liber.
- Ce faci diseara, Ivan Ivanovici, il intreba Foma Feodorovici pe cand iesea din birou.
- Ce sa fac, zise Ivan ivanovici, o sa stau pe marginea patului si-o sa ma uit la televizor.
Foma Feodorovici avu un zambet subtire. Ivan Ivanovici nu stia ce-i ala zambet subtire, si nici eu nu stiu, dar am observat ca alti oameni folosesc expresia zambet subtire, asa ca i-am dat drumu si am scris-o.
- Nu vrei mai bine sa vii cu mine la lupte? intreba Foma Feodorovici.
- Ba da, se bucura Ivan Ivanovici.
Lui Ivan Ivanovici ii placeau luptele. De cate ori se uita la lupte se gandea
- Tiii, ia uite ce chestie, se ridica unu pe altu pe umar de parc-ar fi niste saci cu cartofi. dar oamenii nu sunt saci cu cartofi. Oamenii sunt oameni. Foarte complicat, zici ca-i un gand de-ale lui Boran Viandovici.
- Bine, zzise Foma Feodorovici, atunci trec mai tarziu sa te iau.
Si se facu mai tarziu, iar Foma Feodorovici se duse sa-l ia.
Sa stii ca, daca vrei, poti sa si pariezi, zise Foma Feodorovici privind surprins mobilierul din salonul lui Ivan Ivanovici.
- Nu, zise raspicat Ivan ivanovici. Pariurile si betia te duc pe calea pierzaniei, cum i s-a intamplat lui Aliosa Felipovici Machidonov. Las’ sa parieze altii.
Cum poftesti, Ivan Ivanovici.
Gata, ma opresc aici. Nu vreau sa termin capitolul asta. In cruzimea mea nemasurata eram cat pe ce sa-l duc pe Ivan Ivanovici la lupte intre copii (ai strazii). Bine ca m-am oprit la timp… Sau rau ca m-am oprit la timp, ca asta inseamna ca m-am atasatdeel si de-acuma-ncolo o sa-l cocolosesc peste masura.
— scris de gavagai