Dragelor si fragilor, daca suntem in 2007, 2007 fara 1942 face 5 10 fara 4 6, deci azi de fac 65 de ani de cand japonezii au aruncat bobme peste Pearl Harbour, dupa cum am putut vedea cu totii in filmul ala.
Io, dupa cum stiti, nu tin minte date, si nu mi-ar fi trecut prin cap ca taman azi se-mplineste cei 65 de ani, da s-antamplat s-ascult un blues de Doctor Clayton si uite ca mi-am si amintit.
Doctor Clayton n-a fost in viata vietilor lui in Pearl Harbour, si nici nu s-a iubit cu nevasta prietenului lui. Autorul este exterior evenimentelor si comenteaza de departe. Se infurie pe japonezi si ii face cu ou si cu otet. Sa notam ca nu este vorba despre un cantec platit, ci de un patriotism naiv si induiosator.
Daca nu stiti cantecul, il gasiti pe Soundpedia. Sau, link direct, aici. As fi pus un iframe, dar n-am vorbit cu cei de la Soundpedia, asa ca prefer sa ma abtin. Nu ma pot insa abtine sa nu postez versurile, asta in caz ca nu le-ati inteles:
Doctor Clayton, Pearl Harbour Blues
December de seventh, nineteen hundred and forty one,
On December de seventh, nineteen hundred and forty one,
De Japanese flew over Pearl Harbor, droppin’ bombs by the ton.Dis Japanese is so ungrateful, just like a stray dog on the street,
Yes de Japanese is ungrateful, just like a stray dog on the street,
Well, he bite the hand that feeds ‘m, soon as he get enough to feed.Some say de Japanese is hard fighters, but any dummy ought to know, (x2)
Even a rattlesnake won’t bite you in your back, he will warn you before he strikes his blow.I turned on my radio and I heard mister Roosevelt say (x2)
“We wanted to stay out of Europe and Asia, but now we all got a debt to pay”.We even sold de Japanese brass an’ scrap iron, and it makes my blood boil in de vein
We sold de Japanese brass an’ scrap iron, and it makes my blood boil in de vein
Cause dey made bombs and shells out of it, and dey dropped it on Pearl Harbor just like rain.”
Wow, nu-i asa? (Btw, Leadbelly a scris un cantec care se chema “Hitler Blues”, iar Homer Harris altu, pre numele lui “Atomic Bomb Blues”).
Acest Doctor Clayton nu era nici medic, si nici doctor. I se spunea asa pentru ca sustinea ca este doctor in femei. Ceea ce nu-i de ici de colo.
Tot el mai sustinea ca s-a nascut in Africa, si ca a fost adus de parinti la Saint Louis. De fapt s-a nascut in Georgia, in aprilie 1898. Dupa aia s-a mutat in Saint Louis, s-a facut muncitor si s-a insurat; in urma mariajului au rezultat patru copii. Atat copiii, cat si sotia, i-au murit intr-un incendiu.
Ramas singur pe lume, Clayton incepe sa cutreiere sudul, in cautare de carciumi in care sa cante si sa bea. Cand avea bani, dadea de baut la toata lumea si juca zaruri sau carti. Sau ce se nimerea. Purta tenisi, o palarie d-aia ciudata, cu boruri inguste, ca-n filmele din anii 40 cu baieti de bani gata care se duc la curse si dactilografe care sufera indragostindu-se de ei, si ochelari fara lentile. Dupa ce-a colindat prin Sud, s-a gandit sa se faca cantaret pe bune si s-a dus la Chicago. Umbla cu gasca lu Sonny Boy Williamson si Blind John Davis. A murit in 1947, de tuberculoza pulmonara; dormea adesea in ganguri sau pe banci. Femeile, cum se-ntampla de obicei, erau atrase mai ales de vocea lui.
Pai cam atat despre Pearl Harbour si Doctor Clayton. Mai multe, in curand, pe got the blues.
Na, ca tot veni vorba, azi am facut o analiza la County Farm Blues (Son House) care m-a facut euforic. Brrrr. O s-o public cat se poate de curand. Si, tot in curan, o sa raspund la intrebarea cuiva (nu spun a cui) despre unde a aparut bluesul. Gata, hai Sol 7. Si, raposatilor de la Pearl Harbour, hai ce se obisnuieste.
— scris de gavagai