Chiar daca nu are aerul, textul acesta prezinta o teorie (care azi nu mai e la moda) despre cum a aparut in natura limbajul articulat. Partea parodica a textului nu intra initial in teorie, ci este contributia mea personala.
Prin anii 80-9 era foarte la moda sa spui ca muzica a fost un element fundamental in aparita si dobandirea limbajului: “music as the middle term”, ca sa citez un titlu.
In mare, modelu propus de familia asta de teorii era asa: omu primitiv, primitiv fiind, n-avea carti, bloguri si, lucru foarte important, n-avea nici limbaj. Avea insa urechi s-auda ca sunetele suna, si unele suna chiar placut. Si omu primitiv a vazut ca acestea e bune. Si s-a bucurat in el.
In a treia zi, omu primitiv a facut ce-a facut si-a invatat el insusi sa produca sunete placute auzului, cu tobe, fluierase din os, si, in fine, cu propriile coarde vocale. Asa a-nceput omu primitiv sa cante-n pesterile lui pictate. (Tin minte ca era 2 tipi, tot in anii 80-90, care sustinea ca pesterile pictate era pictate fix in locurile-n cre acustica era cea mai buna.)
Spre seara celei de-a treia zile, omu primitiv a reusit sa lege 2 sunete. Asa a aparut fonemele. Si omu primitiv a vazut ca acestea e bune. Si s-a bucurat in el. Si-a adormit multumit.
Cand omu primitiv s-a trezit in a patra zi a creatiei limbajului, pe buzele sale stralucea cateva foneme si un fir de saliva – pasamite visase ca fusese intronizat “Elanu Tribului“. S-a sters el pe la gura cu poalele subei Alain Delon pe care-o purta zi si noapte (ca nu venise inca vremea creatiei batistei si a pijamalelor), da n-a reusit sa indeparteze si fonemele, care are proprietatea de a fi lipicioase. Si-asa se face ca, lipicioase fiind, fonemele s-a lipit unu de altu si-a aparut cuvintele si, mai spre dupa pranzu cel mic, limbaju insusi, cu semantica si pragmatica sa – sintaxa fiind innascuta. Si omu primitiv iar s-a bucurat in el.
Neexistand inca drepturi de autor, omu primitiv s-a grabit sa-mpartaseasca descoperirea si altor cetateni. Iar seara cetatenii s-a adunat si-a pus de-o conferinta. Si-asa a aparut stiinta, in acel ev primitiv.
Devenind pentru o clipa serios ca un predicator baptist, as spune ca familia asta de teorii seamana ingrijorator cu Sfantu Augustin cand era el mic: in ambele cazuri, invatarea limbajului presupune cunoasterea limbajului. Da hai sa nu mai vorbesc acum despre asta. Mai bine v-arat un filmulet cu oameni primitivi mergand la conferinta:
— scris de gavagai