Poveste de familie despre stramosii mei mafioti

A fost odata ca niciodata stra-strabunica lu gavagai, si locuia-n alta tara, care nu era Nepalu. Si-n tara aia, stra-strabunica avea un nepot, care visa sa plece din tara aia. io-l suspectez ca visa sa se faca mafiot, cum vazuse el intr-un articol despre Mana Neagra intr-o revista ilustrata, da e numai o banuiala.

Ce nu-i o banuiala e ca stra-strabunicii i s-a facut mila de el cand l-a vazut ca-si tot da cu pomada pe par si-si lustruieste pantofii ieftini cu scuipat si l-a chemat la ea si i-a zis (in alta limba):

- Ce vrei, ma, de la viata.

- Pai vreau sa plec, matusa, zise el.

- Si unde vrei sa te duci?

- In Italia.

Si stra-strabunica i-a dat bani sa plece in Italia. Vazandu-se-n Italia, stramosu meu s-a dus drept la Napoli, si-a facut ce-a facut de-a ajuns bandit. Pe vremea aia, adica acum aproape 100 de ani, la Napoli era ca si-acuma, adica oamenii raufacatori se organiza-n Camorra. Stramosu meu insa nu prea putea sa se organizeze in Camorra, fiind strain. Avand necazuri si cu politia, a stat el ce-a stat si s-a gandit si s-a urcat intr-un vapor si drept la New York s-a oprit.

Cand a ajuns la New york, si-a dat seama ca nu prea avea ce sa faca, orasu fiind impartit intre multe bande mici si independente, plus 5 mari familii italiene, plus cateva bande irlandeze, evreiesti si poloneze. Desigur, el nu stia toate astea; stia doar ca oamenii din tara lui n-avea nici o banda. Venind insa din Napoli, a reusit sa intre intr-o banda mica si sa inceapa sa fure matase si ce se mai nimerea. A venit insa razboiu castellammarez si, in mod firesc, stramosu meu s-a aflat de partea napoletanilor. Dupa razboi, istoria Mafiei s-a schimbat dramatic si a aparut Cosa Nostra, dupa cum a povestit Joe Valachi.

[Paranteza. Cosa Nostra nu este o banda sau o familie. Ea este un organism suprafamilial, care include familiile din diferite zone. Familiile din Cosa Nostra sunt autonome si-sivad singure de treaba si de razboaiele dintre ele, insa prefera sa respecte deciziile comune pentru ca toate au dusmani comuni (intr-o analogie desueta, interesul de partid si interesul national). Uite si-o idee pe care n-am gasit-o nicaieri: trasaturile esentiale si mistice ale organizatiei vine din strafundurile secolului 19, din asociatiile secrete (masonice) care s-a aflat la originea revolutiei italiene de la 1848. Valachi povesteste ca atunci cand a intrat in organizatie a fost pus sa jure, in italiana, ca va trai de pe urma cutitului si pistolului si va muri de cutit sau de pistol; a mai fost informat ca trebuie sa puna organizatia deasupra familiei si ca, daca va ucide vreun membru fara ordin sau daca se va da la femeia vreunui membru, va fi ucis. Inchid paranteza]

Nefiind italian, stramosu meu nu putea sa intre in vreo familie din Cosa Nostra. Tot ce putea sa faca, era sa colaboreze, adica sa fie “contractat” sau sa faca treburi marunte. In plu, in New York erau 5 familii mereu puse pe harta, si deci n-avea cum sa se bucure de incredera cuiva. Devenise clar ca nu mai putea ramane-acolo. Si n-a mai ramas.

Povestea plecarii e un pic complicata. La Chicago, lucrurile era aproape la fel de tulburi ca le New York, numai ca familiile italiene era ceva mai putine. Povestea incepe intr-o zi in care Diamond Jim Colosimo a fost cat pe ce sa fie asasinat. Speriat, l-a adus de la New York pe Johnny Torrio sa-i fie sofer si bodyguard. Torrio a avansat si, la randu lui, a ajuns sa conduca familia si l-a adus pe Capone sa se ocupe de un bordel din Cicero. Capone stim cu totii ce-a facut. Ce nu stiti insa, e ca l-a adus de la New York pe stramosu meu mafiot.

Familia lu Capone era oarecum marginala in Cosa Nostra. Afacerile ei era toate in Chicago (si imprejurimi) si n-avea rivali notabili, asa ca putea sa nu se intereseze de problemele organizatiei, care se focaliza pe zona New York – Newark. Zic asta ca sa-ntelegeti cum de-a ajuns stramosu meu sa fie locotenent alu Al Capone fara sa fie italian. Ca locotent a ajuns.

In calitate de locotent, stramosu-i trimitea saptamanal bani lu stra-strabunica. Alte atributii era sa dea ordine sa moara cate cineva, sa se ocupe de bordeluri, de pariuri la curse (de cai si ogari), de loterii, jocuri si tonomate si, desigur, de contrabanda cu alcool. Intr-o buna saptamana, stra-strabunica n-a mai fost chemata la posta.

Pe langa acest stramos, am mai avut si alti mafioti in familie, da nu vreau sa vorbesc despre ei, fiind prea de actualitate in consiliile de clan in care sunt mereu pus in discutie.

Asa. Daca va intrebati de unde atata sadism la gavagai (si sunt sigur c-o faceati), iata si raspunsu.

PS tecxtu asta-i scris in doo reprize, asa ca n-are cum sa fie ok. sper sa fiti indulgenti.

— scris de gavagai