Dnup, chiar nu v-am uitat

Chiar daca am tacut, chiar nu v-am uitatat: ati fost mereu prezenti in gandurile si-n conversatiile mele. Si, ca sa-mi rascumpar tacerea, sa va zic ce-am mai facut.

Mai intai m-a durut capu. De fapt jumatate de cap, vreme de-o seara intreaga. Daca e sa ma-trebati, a fost bine ca m-a durut, c-am aflat ca pot sa iau pastile si sa nu ma mai doara.

Apoi am pierdut niste sange. L-am pierdut si sunt sigur ca n-o sa-l mai gasesc niciodata. Mi-a iesit din partea interioara a cotului (se numeste plica) si n-a lasat in urma decat o gaurica rosie.

Dupa aia l-am dezamagit pe Vlad, care-a gasit o persoana care ma cunoaste desi nu s-ar fi asteptat la asa ceva.

Un lucru extrem de spectaculos pe care l-am facut cat am tacut a fost sa-ncep a doa carte (ca prima-i gata). E o frumusete de carte si-i toata despre Ivan Ivanovici. Sic. Daca sunteti cuminti, o sa v-arat cum incepe, c-am ras pana mi-a trecut durerea de jumatate de cap.

In toata vremea asta am mai facut si lucururi personale, pe care, din pudoare, n-am sa vi le dezvalui.

Si, pour la bonne bouche, o noo snoava cu gavagai.

Cica era gavagai intr-o zi si era c-o fata. Si cum era ei asa, gavagai ii zice

- Gata, hai repede sa ne pupam pana nu-ncep sa ma gandesc la lucrurile de folosinta-ndelungata.

— scris de gavagai