Al doilea cosmar a venit imediat dupa primul. Sunt intr-o camera din trecutul meu. Sunt constient ca visez. Si sunt constient cavisul e un cosmar. Amuzat, ma gandesc ca pot sa-l dirijez.
Sunt singur in camera. La inceput n-am fost singur, mai era si Bogdan, dar a plecat. Ma uit in jur. Se intuneca. Vreau sa aprind lumina. Nu merge. Ma duc la fereastra. Imi aduc aminte ca visez; si ca visul e un cosmar. Imi dau seama c in vis se poate intampla ce vreau eu. Decid sa se intample sa reusesc sa aprind lumina. Ma intorc la intrerupator. Apas un pic neincrezator si lumina se aprinde. E palida, pentru ca acum e zi. Langa intrerupator e usa baii. Usa e deschisa si pe ea e agatata o oglinda. Intr-un unghi de 45 de grade cu planul oglinzii e planul unei alte oglinzi. Ma vad in prima oglinda. Sunt ingrozit. Scot un urlet mut. Mai multe urlete mute. Stiu ca visez, dar ma complac sa fiu ingrozit. Ma astept sa ma vad si-n a doua oglinda. Fac un pas spre dreapta dar, in mod surprinzator, nu reusesc sa ma vad. Sunt si mai ingrozit. Decid ca a venit momentul sa ma trezesc. Incerc sa ma misc, dar muschii imi sunt in continuare inhibati. Oarecum usurat, ma intorc in cosmar. Alerg innebunit prin camera, intre usa si fereastra. Vreau sa ma trezesc. Incerc sa deschid ochii. E dureros. Un efort imens. Ii deschid pentru o secunda. Ma ustura. Ma intorc inca o data in cosmar. Camera nu mai e la fel de clara. Contururile i se pierd. Peretii dispar.La fel si obiectele din camera. Reusesc sa ridic capul. Deschid ochii. Ma uit in jur si ma ridic foarte usor, cu o inexplicabile buna dispozitie.
Acum, scriind, imi dau seama ca-mi amintesc o gramada de alte vise si cosmaruri. Toate se petrec in orasulmeu din vis. Voi aveti un oras din vis?
— scris de gavagai
io anca
Da, Cairo. Cosmarurile mele is cu camile moarte de sete secerate de caldura, stand si respirand sacadat intr-o rana (aica-s pe duca), desi au cocoasa plina de apa…iar egiptenii, desculti, cu galabii albe, trec nepasatori si reci….uneori, parca si io-s o camila cazuta pe marginea drumului.
Asa ca ma trezesc, ma reped la frigider si beau gal-gal niste apa rece. Si apoi, de regula, urmeaza un vis frumos, cu branza si chiar briza.
gavagai
io n-as putea sa-l numesc pe orasu meu, e un mixtum compositum, da-i mereu acelasi. si e si frumos, si urat, ca orce oras.