Ma gandeam mai devreme ca azi ar fi o zi potrivita ca sa nu scriu nimic. Si, din gand in gand, m-am trezit cu stilou-n mana si c-o foaie care nu mai era alba-n carnetel. Ia te uita, zic, daca azi nu scriu nimic inseamna ca murdaresc carnetelu.
Si, daca tot am murdarit un pic foaia, am zis s-o fac pana la capat si sa ma-ntreb de ce nu vreau sa scriu. Si io cand ma-ntreb nu pot s-o fac decat scriind, ca alfel n-as mai avea nici un motiv ca sa traiesc. Si-am zis sa scriu totusi, ca de fapt scriind azi, cand nu scriu nimic, nu fac decat sa metascriu. Si-am inceput sa ma gandesc la cum metascriu, si frazele pe cre le scriam gandinfu-ma era metaganduri. Numai ca mie, fiind foarte exigent, nu-mi placea metagandurile-alea, si am sfarsit prin a sterge tot ce metascrisesem. Ca sa fiu insuportabil de sincer, nici acum nu-mi place cuvintele-astea, si bag castana-n foc ca nici voo. Asa ca hai sa schimbam foaia si sa vedem o metapoveste.
Piua. Imi zice Ann pe messenger
- Poate copilu tau o sa aiba o mama frumoasa.
si io-i raspund:
- Nu, copilu meu n-o sa aiba mama. Sau mama mea n-o sa aiba copil, nu stiu cum vine.
Raspiua.
A fost odata ca niciodata gavagai. Si gavagai era el insusi. Si intr-o zi, pentru ca se trezise foarte tarziu si n-avea chef sa mai traiasca, gavagai si-a zis c-ar fi o zi potrivita ca sa nu scrie nimic. Si-asa a si facut, si s-aasezat pe fotoliu si-a-nceput sa spuna-n cap fraze despre cum nu scrie nimic. Si tot spunand el fraze, a zis sa gandeasca mai usor si-a luat carnetelu negru si stilou cu cerneala neagra si s-a pus pe scris.
Nu, tot nu-mi place. Aveam dreptate cand am zis sa nu scriu nimic azi. De fapt am scris juma de poveste, impreuna cu cineva care a scris celalta jumatate, da n-o s-o facem publica. O sa fac publica insa povestea de maine, despre cum sa traiesti in aceeasi piele cu un medic, pentru care-i multumesc lu clebs ca mi-a ispirat-o. Sarumana.
Textul acesta a fost publicat in data de 27. 05. 2007, la orele 10:42 pm, in sectiunea jurnal, intru desfatarea mintilor voastre si intru faima autorului.
np, fara sa vreau totusi:)
da ai scris destul de mult :)
da, asa e
sarumana inca o data
gavagai n-a vrut azi sa scrie nimic ca-s Rusaliile si orice actiune e sortita esecului si se cere prudenta in orice si abtinere de la orice, da a purtat la brau leustean si pelin ca sa-l fereasca de zane si sa le sperie tare si a facut descantece de dragoste cu ramuri de salcie si-a vazut-o pe Ruxandra, care si-a serbat numele, cum si-a gaurit urechile ca sa poarte cercei si s-a jucat cu feciorii si fetele din sat, lovindu-se cu ramurele de pelin si-a cules ierburi de leac, da nu s-a suit in copaci ca sa nu fie trantit de Rusalii si nici n-a calatorit ca sa nu cada naiba de pe pod in apa sau in prapastie.
ni se da voie sa lepsuim un dumnezeu? ;;)
ca ne-ar foarte interesa raspunsul dansului…
io decate ori vreau sa nu scriu iese asa un nimic lung de 10 pagini, nush cum. Si cand tre sa scriu ceva cum zice la scoala “400-500-1000 de cuvinte”, evident ca nu iese decat o pata de cerneala, care zic eu ca e inceput de citat, si renunt, ca nu-mi vine niciun citat in minte :)
@ mihaela: inseamna ca metatextu de mai sus chiar e sortit esecului :) artrebui sa beau o ceasca cu ceai de pelin
@ merimeri: cum sa nu vi se dea voie? am vazut leapsa, raspund imediat :)
@ tuvia: o sa inventez intr-o zi o lume-n care sa nu mai facem totu pe dos, vrei?
vreau din toata inima :) si mi-a placut textu, a propos. o sa-l dau mai departe.M-am cam speriat la anunzurile alea ca era si numele meu si varsta si am zis waleu gavagai m-a descoperit cu ce ma ocup :))
:) nu, nu te cunosteam pe vremea aia; simpla coincidenta