O pagina de jurnal pe ziua de ieri

Draga jurnalule,
incep prin a-ti spune ca azi n-am votat la referendum. Si nici n-ar fi trebuit sa votez, in pofida a ceea ce spune toata lumea care nu se gandeste o clipa la ce inseamna sa votezi. Si pe parcurs o sa-ti mai zic si alte lucruri, sa te crucesti.
Pe ziua de azi nu am votat pentru ca oamenii trebuie sa voteze ce le dicteaza constiinta. Io, chiar daca n-am constiinta, as fi putut sa votez ce mi-ar fi dictat cheful. Numai ca n-am avut chef sa votez nimic. Si nici sa ies in casa n-am avut chef, ca nu m-am dus nici la parastas. Primu motiv pentru care n-am votat este lenea, care-i o forma de nepasare. Asa ca, uite, sunt sincer si nu-mi caut motive in maruntaiele constiintei.
Motivu numaru doi pentru care n-am votat a fost ca cheful nu m-a indemnat sa zic nici da, nici nu. Nu puteam sa zic da pentru ca toata chestia cu suspendarea a fost si gratuita si costisitoare. Si nu puteam sa zic nu pentru ca, dupa cum s-a vazut de-a lungu timpului, nu prea ma dau in vant dupa Basescu (sau dupa alcineva). In plus, nu puteam sa votez pentru Basescu pentru ca s-a-ntamplat sa-l ia gura pe dinainte, dupa cum voi specifica mai incolo. In asemenea momente, cand constiinta sau cheful te impiedica sa alegi intre doo optiuni (ca atunci cand n-am votat constitutia sau pe Iliescu in turu cu Vadim), cel mai nimerit lucru e sa stai acasa, si sa nu asculti de dicteul automat din media care-ti spune ca-i datoria ta sa votezi. Votul este un drept, si nu o datorie ca serviciu militar pana mai ieri; iar un drept se poate exercita sau nu, dupa chef si ratiune; iar, asta e ultimu adversativ, daca alternativele care ti se ofera e nesatisfacatoare ca sa nu zic altfel, cel mai rezonabil e sa te abtii. Stand si uitandu-ma-n jur, imi dau seama ca oamenii voteaza dupa dicteul automat al constiintei, care este mediile de masa.
Punctu doi pe care vroiam sa-l notez e discursurile de dupa estimarile rezultatelor. In primu rand, oamenii politici din Romania face niste discursuri fara idei. Ascultandu-i, cititorii blogului lu gavagai trebuie ca are o senzatie acuta de familiaritate, pentru ca ce aude e doar cuvinte si nimic alceva. In discursurile pe care le-am auzit aseara, tonul general era “nici usturoi n-am mancat, nici gura nu ne miroase”. Geoana, ca sa dau un exemplu, se lamenta ca Basescu n-o sa invete nimic din lectia referndumului. Pai daca n-a invatat nimic, ceea ce era previzibil, si daca a fost reconfirmat, ceea ce a dus lucrurile aproape de unde-au plecat si era si mai previzibil, de ce-afost nevoie ca banii care mi se ia din venituri sa intre-n urne si nu in temple pentru gavagai? Ce s-a mai simtit in discursurile de-aseara a fost sentimente, de triumf zgomotos si amenintator, pe de o parte, si de spaima de cealalta. Motivu s-a nascut atunci cand l-a luat gura pe dinainte pe Basescu, de-a zis ca dupa referendum dizolva Parlamentu. Ceea ce inseamna alegeri anticipate, cu siguranta programate inainte de alegerile pentru parlamentu de la Bruxelles. Daca Basescu alege sa-si pastreze camasa cu patratele a intoarcerii la popor (ceea ce a fost cea mai frumoasa miscare de rebranding din 2007, si nu sunt deloc ironic, felicitari sincere pentru autor si regrete la fel de sincere ca Basescu n-a multulit in discurs si lu GMP) si nu se-mbraca la costum sa-nceapa sa discute cu aia de-au pierdut referendumu, avem sanse sa intram cu totii-n cartea recordurilor, ca fiind oamenii care-a votat de cele mai multe ori intr-un an. Pe banii nostri si fara nici o vina.
Ce m-a oripilat insa cel mai tare in ziua de ieri a fost cum a votat Becali. Inconstient, gestu de-a vota pe masa comisiei a aratat ce crede presedintele PNG despre drepturile constitutionale garantate de constitutie ale celor pe care vrea sa-i pastoreasca. Votul secret este secret taman pentru a asigura libertatea de constiinta (sau de chef), iar a brava votand in public e, ca sa zic un eufemism, sa arunci o incarcatura de sputa pe obrajii nespalati ai contribuabililor; si, ca sa zic si io fraza aia cu democratia normala, daca am fi intr-o democratie normala gestu lu Becali ar insemna condamnarea lui la moarte politica.
Hai c-am terminat. Aproape, ca as mai zice ca tare mi-a placut alaiu lu regele Cioaba. Hai ca de-acuma blogu asta o sa fie apolitic.
PS Imi pare foarte rau c-am avut blogu cazut vreme de 12 ore. Habar n-am de ce, o sa ma interesez maine.

— scris de gavagai