Gata, dragelor si dragilor, tragem linie. Si cand spun ca tragem linie ma refer la concursu lu Loki. Loki si cu gavagai a stat si-a citit raspunsurile voastre si s-a bucurat in ei. Ca asa face ei mereu, se bucura in ei cand are motive.
De data asta, motivele bucuriei a fost de naturi diverse. Intai, le-a placut ca aveti o imaginatie foazonanta, ceea ce se brodeste cu planurile lor in legatura cu lumea si viata in general. In randu doi, Loki si cu gavagai s-a bucurat ca n-ati putut rezista tentatiei si ati muscat din mar; ca lor le place oamenii care nu rezista tentatiilor, nevazand nici o scofala sa rezisti daca vrei sa faci un lucru. Si tare-a mai ras cand a vorbit despre asta.
- Pai auzi chestie, zise Loki. Sa-ti faci religie si sa le dai la oameni tentatii si sa-i pui sa le reziste.
- Pai, zise gavagai, e ca si cum ai fi o bunicuta care face dulceata de gutui si nu-si lasa nepotii sa guste si sigilezi gavanoasele-n camara.
- Pai ha ha ha ha ha, rase Loki.
- Deranjez? se auzi brusc o voce ca din pamant, si vocea era a Dumnezeului crestin.
- Deloc. Radeam de tine.
- Si de maru tau cu doi viermisori, completa Loki.
- Are viermisori? intreba speriat Dumnezeul crestin.
- Pai da.
- Cum au indraznit? se auzi un tunet. O sa-i scot de-acolo.
- Pai de ce sa-i scoti? intreba gavagai contrariat. Ca daca-i scoti, maru cunoasterii o sa se transforme intr-un mar banal.
- Dac-ai fi facut cireasa cunoasterii, completa Loki, ar fi de inteles sa vrei sa scoti viermisorii.
- Ca ciresele cu viermisori e un lucru banal, intelese Dumnezeul crestin.
- Pai da.
- Bine, faceti ce-aveti chef, zise Dumnezeul crestin inainte de a musca cu pofta dintr-o para malaiata pe care-o inventase prin caderea in palma; si-n timp ce-a zis ce-a zis a avut grija sa-si inconjoare cuvintele intr-o aura de mister, ca sa nu se stie cui se adresa de fapt.
- Nu vreti sa vedem un meci? sfasie Loki aura de mister.
- Hai, zisera ceilalti doi dumnezei intr-un glas.
Si a plecat tustrei in Fiji.
- Auzi? il intreba gavagai pe Dumnezeul crestin pe la mijlocul meciului.
- Sigur ca aud. Sunt un Dumnezeu foarte atent.
- Te superi ca scriu vietile sfintilor tai?
- Nu, de ce sa ma supar?
- Pai sunt ai tai?
- Pai si eu ce sa mai fac acum? Ai inceput sa le scrii, asta e…
- Bine, zise gavagai multumit.
Da dac-ar fi stat un pic cu degetu-n gura si s-ar fi gandit, gavagai si-ar fi dat seama ca nu era intru totu multumit. Ca-i placea sa scrie despre vietile sfintilor, da nu stia prea bine ce sa faca cu ele. Sa le tina aici? Sa le faca un subdomeniu, ceva precum sfinti.gavagai.ro? Sa le puna pe un alt blog, ca pe recenzii (btw, am mai pus o recenzie)? Sa le ia un domeniu numai al lor? Voi ce credeti c-ar trebui sa faca cu toti sfintii aia?
PS Castigatorii concursului va primi cate un mail in seara asta; mailu va contine anuntu ca a castigat si detaliile legate de premiu.
PPS Ma gandeam sa fac o pagina de rugaciuni adresate Dumnezeului ales al Nepalului. Cum vi se pare?
Gata, acum chiar ca tragem linie. Hai va iubesc.
— scris de gavagai