De ce-i asa de incomode hainele de gala

Omu, ca animal social, a inventat tot felu de pretexte ca să fie-mpreună cu alţii ca el. Plăcându-i atât de tare să fie cu alţii ca el, s-a comportat ca un copil sau ca un virgin acneic şi şi-a inventat tot felu de ritualuri care să normeze modurile de-ntâlnire cu ocazia diferitelor pretexte pe care le inventase-n prealabil. Ritualu când omu e simandicos şi se-adună cu alţii ca el e să zâmbească subţire, să vorbească măsurat, să se servească de toate furculiţele pe care le are-n faţă şi să se-mbrace frumos. Când omu se-mbracă frumos, pune pe el nişte haine incomode şi foarte ridicole, care-l strânge la subţiori şi la pantofi şi-l

face să se mişte nu ca un animal social, ci ca un robot. Standardu de animal social e aşa că omu, pe lângă animal social, mai e şi animal leneş, comod şi uituc, şi-ar putea foarte lesne să uite că e la o serată de gală şi-ar putea fi tentat să vorbească cu gura plină, să se-ntindă la masă ori să-i pună mâna pe fund domnoşoarei de-alături. Ca să nu uite şi ca să nu facă toate astea, oamenii-a acceptat să creadă că a te-mbrăca frumos înseamnă să te-mbraci cu nişte haine foarte incomode.

— scris de gavagai