A fost odata ca niciodata 3 frati. Si primii 2 frati era unu singur, iar al treilea era el insusi. Si intr-o buna dimineata cei 2 frati mai mari s-a suparat pe mezin, ca el e mereu favorizat in povesti. Si i-a furat periuta de dinti. Si i-a ascuns-o in nisa de sub cada, si mezinu n-a mai gasit periuta. Si nu s-a mai spalat pe dinti. Si-a facut carii. Si s-a dus la dentist, si dentistu i-a scos maselele cariate. Si pe mezin l-a durut. Iar fratii mai mari s-a bucurat si s-a simtit razbunati. Si gata
8 Responses to “Povestea celor 3 frati”
Vlad
Dec 7th, 2006 at 5:31 pm
Si lupul?
gavagai
Dec 7th, 2006 at 5:39 pm
Lupul se prefacuse-n vulpea din Micul Print si se ruga de bunicuta sa-l domesticeasca.
Lunna
Dec 7th, 2006 at 6:51 pm
wow, gavagai, ce profund! nici tie nu-ti priesc pauzele? :))
gavagai
Dec 7th, 2006 at 6:53 pm
nu prea.
Lunna
Dec 7th, 2006 at 7:14 pm
oricum, sa stii ca aveai totusi dreptate: de-acolo unde nu mai prezinta probleme, orice istorie e “gata” – parem alcatuiti astfel incat, desi aspiram continuu spre diverse stari de gratie, unei stari de gratie nu i-am rezista prea mult. poate ca, inainte de a fi o fiinta rationala, omul e o fiinta problematica, nu?
gavagai
Dec 7th, 2006 at 7:33 pm
dap. din cauza asta uram noi chestiile perfecte. chestiile perfecte sunt chestii terminate. ajungi la ele si zici “ok, si-acum?” acum gata, s-a dus, la cos. si inventezi o alta chestie imperfecta, ca s-o duci la capat si s-o arunci la cos. gata.
Vlad
Dec 8th, 2006 at 9:45 am
Daca eu sunt un tip terminat, inseamna ca sunt perfect?
gavagai
Dec 8th, 2006 at 5:10 pm
depinde ce te termina. daca e vorba de o sticla de jack daniels, creca da.
— scris de gavagai