Mie mi se-ntampla foarte rar sa citesc ce scriu. Asta pentru ca prefer sa citesc ce scriu altii sis a scriu ce scriu eu. Dar uneori, de pilda ieri, mi s-a-ntamplat sa citesc si ce scriu eu. Si mi-am dat seama ca scriu foarte urat.
Desigur, io nu vreau sa scriu urat. Da una e sa nu vrei sa scrii, si alta sa nu scrii. Pentru a nu scrie, nu e suficient sa nu vrei sa scrii. La fel cum, pentru a scrie, nu e suficient sa vrei sa scrii. Na, ca m-am incurcat si era cat pe ce sa uit ce vroiam sa spun. Ce vroiam sa spun e ca scriu urat pentru ca n-am rabdare.
Rabdarea i-a fost data omului sa faca tot felu de lucruri cu ea. Cu rabdarea, poti sa treci chiar si marea. Sau poti sa numeri stelele dintr-o tarla de cer. Sau sa scrii frumos. Iata ca iar m-am incurcat. Ca ca sa treci marea, nu e suficient sa ai rabdare. Poti sa stai mult si bine si rabdator pe plaja, ca tot acolo ramai, pana faci insolatie. Ca sa treci marea, iti trebuie intai de toate o corabie. Sau, ca sa numeri stelele dintr-o tarla de cer, iti trebuie in primu rand sa stii sa numeri. Ca daca nu stii, te prinde dimineata uitandu-te la tarlaua ta de cer, si stelele-or sa se plictiseasca si-or sa se duca la culcare.
Una peste alta, habar n-am de ce scriu atat de urat.
3 Responses to “Despre de ce scriu atat de urat”
gavagai
Dec 4th, 2006 at 2:23 am
folosesc sintagma “a scrie urat” ca eufemism pentru “a scrie prost”.
Vlad
Dec 4th, 2006 at 8:30 am
Eu n-am observat decât o nerespectare a concordanţei subjonctivului, dar asta nu mai e condamnabil in ziua de azi.
gavagai
Dec 4th, 2006 at 2:29 pm
dar stii foarte bine ca nu la subjonctivul imperfect ma refeream; btw, mai e si acel “impatiammnet”.
— scris de gavagai
O femeie in rochie si pe tocuri
Draga uraciosule, sau uratule, numai si numai ptr ca ai urechi lungi ca de iepure sau nu e poza ta , afla ca vin la tine azi in rochia de profesoara de romana si ca nu te trag de urechi, cum le faci cred ca chiar tu adesea , ptr ca : scrii mai putin urat decat multi altii si ca ticsit nu se scrie cu x, ca mananci litera l de la foarte multe cuvinte, ca nu-ti revizuiesti lucrarea inainte de a o preda …dar ma fac ca nu le observ ca ma enerveaza la culme, probabil si ptr ca simt ca ma indragostesc de .. de data asta are legatura cu subiectul sau cu nu se exclud persoanele de fata :-) Deci ramane, intre noi fie vorba, sa scrii ASA cum stii tu sa scrii…
gavagai
ufff, de ce nu s-or raporta oamenii la gramatica asa cum se raporteaza la pictura? dac-oi fi vreun cubist? sunt un neinteles :(( dar merita sa fiu, altfel n-as fi avut viziunea unei profesoare de romana imbracata in rochie
O femeie in rochie si pe tocuri
eeeteteeee,daca oi fi un cubist e de la sine inteles ca nu esti un cap patrat, nu un neinteles si apropo stiai ca PASTELUL ESTE UN TABLOU IN VERSURI stai un pic,am dat o replica pe langa … ca ziceai de gramatica, nu de literatura,ups :-( In fine,ASTEA imi sar mie in ochi primele, cand citesc si cand ascult si cand scriu. ASA e unii oameni CA MINE si altfel de ASA e unii oameni CA TINE. Si un alt.. in fine viziunea cu profesoara putea fi dusa si intr-o reverie? ca atunci sigur nu eram EU, si imi pare rau si de mine si de tine
gavagai
io creca nu mai e alti oameni ca mine. oamenii se-mparte in mine si alti oameni care nu sunt io.
viziunea cu profesoara a si fost dusa intr-o reverie, dar nu stiu daca erai tu. este insa posibil sa fi fost, ca-n reverii se poate tot ce-ti poate imaginatia. nu?
O femeie in rochie si pe tocuri
Deocamdata eu cred ca nu vei fi niciodata un REZULTAT DERIVAT DIN PELTIC IN SCRIS fiindca nu prea folsesti in acest limbaj L sau l.
EU,in mod sigur pot fi intr-un vis o profesoara fiindca in viata de zi cu zi confirm ca nu sunt, dar poate ti-oi fi dorit o profesoara de vis si atunci e mai mult ca sigur m-ai vazut doar pe mine… Placut sa aflu si ca ai metamorfozat viziunea in reverie!daaaaa!