« Lucruri » si « femei » sunt obiecte stiintifice deja vizitate. Desi s-a scris mai mult despre femei decat despre lucruri (ultimele nefiind tratate in extenso decat in monografia lui Kotarbinski), si unele si celelate sunt prezente in egala masura in mintea oamenilor de stiinta si a laicilor. Cu toate acestea, nimeni – inainte de mine – nu s-a gandit sa le compare.In primul rand, « femei » si « lucruri » nu au fost comparate pentru ca cercetatorii se temeau sa nu treaca drept misogini. Intr-adevar, o feminista radicala ar fi putut vedea, intr-un asemenea demers, fantoma machista a obiectificarii femeii (e.g. obiect sexual), sau ar fi putut infera din comparatie o veritabila economie politica a sexului femeii, in care notiuni precum « plusvaloare » sau « lipsa » ar fi fost fundamentale. In al doilea rand, ele nu au fost comparate, pentru ca se credea ca apartin unor categorii gramaticale diferite (« lucru » fiind indexical, iar « femeie », termen general) ; in cazul acesta, a le compara ar fi echivalent cu a comite o eroare de categorie.
Voi respinge prima obiectie a principio : femeie fiind, pot compara femeile si lucrurile fara a fi acuzata de machism.A doua obiectie este ceva mai greu – dar nu imposibil – de respins. Sa admitem ca cuvantul « lucru » este indexical, i.e. « lucru » poate desemna orice lucru. Ceea ce trebuie interogat in cazul de fata, e calitatea de termen general al celuilalt element al binomului nostru, anume « femeile ». « Femei » este numele unei clase : clasa tuturor femeilor. Mai mult decat atat, « femei » este numele unei clase de clase, deoarece un nume de femeie (precum « Gheorghita » sau « Marghioala ») denota o clasa cu un element unic (care « gheorghitizeaza » sau « marghioalizeaza ») ; aceste clase constituite dintr-un element unic sunt reunite intr-o clasa mai consistenta de predicatul de a fi femeie. Dar ce este o femeie ?Altfel spus, exista o proprietate esentiala datorita careia o persoana este femeie si nimic altceva ? Sa presupunem ca ar fi. Sa presupunem ca ar fi vorba de a 23-a pereche de cromozomi, XX, care codifica toate caracterele sexuale ale femeilor. Presupunand acestea, afirmam de fapt ca « femeie » este numele unei specii naturale. Or, asa cum in mod stralucit a demonstrat-o Hilary Putnam, numele de specii naturale sunt uneori (foarte frecvent) indexicali. De pilda un extraterestru foarte putin familiar cu opozitiile noastre curente si cu forma noastra de viata in general, ar putea confunda cu usurinta femeile si barbatii. Dar nu e acelasi lucru daca acest extraterestru spune « X este o femeie » si daca eu insumi spun « X este o femeie ». Cuvantul « femeie » este deci indexical (adica inseamna mereu altceva, in functie de contextul de folosire ; e.g. aici, acum, ieri, lucru, asa, acesta, etc.).Totusi, lucruri precum proprietatile esentiale sunt foarte problematice din punct de vedere metateoretic si presupun o intreaga conceptie a realismului. Voi incerca sa sugerez acelasi lucru, anume ca « femeie » este indexical, folosindu-ma de cateva exemple foarte intuitive.
Sa presupunem ca cititorii nu ar sti cine a fost Hilary Putnam. Ca nu ar avea nici o descriptie despre Hilary Putnam (nici macar ca ar fi vorba de o persoana care a demonstrate ceva, asa cum am notat acum doua paragrafe). Intr-o asemenea situatie, ar putea cititorii sa spuna ceva despre Hilary Putnam? Cel mai probabil, ar putea sa spuna doua lucruri: (i) dat fiind ca numele are o rezonanta anglo-saxona, persoana astfel numita era originara din Anglia, fostele colonii britanice sau Statele Unite; (ii) dat fiind ca exista o doamna care se numeste Hilary Clinton, si ca mai multe femei se numesc Hilary, Hilary Putnam era femeie. Daca in primul caz – (i) – cititorii nu s-ar insela, in cazula al doilea – (ii) – eroarea pe care ar comite-o ar fi notabila: Hilary Putnam, paradoxal si la fel ca Vivian Nutton, era barbat.
Sa presupunem ca citorii s-ar plimba, intr-o seara frumoasa de mai, prin fata Operei, si ca ar vedea doua femei frumoase, cu pantofi cu toc-cui si cu fuste minuscule. Interogandu-le, aflam ca se numesc Cici si Sorina. Cici ne spune ca e travestit, iar Sorina ne anunta ca e transexual. Oare cele doua femei frumoase pe care le-am vazut initial sunt femei ? Daca « femeie » ar fi ca si « staniu », nume de specie naturala, Cici si Sorina ar fi cu siguranta izotopi.Sa presupunem ca as fi barbat. Si ca as scrie textul pe care tocmai il cititi si ca l-as semna cu un nume de femeie (pentur un motiv oarecare, de pilda pentru a nu fi acuzata de feministe ca as fi machista). In cazul acesta, « femeie » nu ar fi un termen relativ strict la acest context (eu, hic et nunc, sunt femeie), i.e. nu ar fi un indexical ?Sa presupunem – si imi cer deja scuze cititorilor pentru efortul de imaginatie pe care li-l solicit – ca Jung ar avea dreptate si ca in fiecare dintre noi (barbati, femei, al treilea sex si toate celealte genuri) ar exista ceva precum un Animus si o Anima. Daca asa ar sta lucrurile, predicatul « femeie » nu ar putea fi oare atasat fiecarui individ ? Daca Jung ar avea vreun sens, aceasta ar fi o consecinta logica.Voi opri aici seria exemplelor. E clar pentru toti, cred, ca « femeie » este un indexical.
***
Pana acum am demonstrat ca femeile sunt precum lucrurile. Dar, inca o data,. Sunt lucrurile precum femeile?
Sa presupunem inca o data – si cer din nou iertare cititorilor pentru lipsa mea de imaginatie – ca as fi barbat. Intr-o zi, plictisita, ies si dau peste o femeie. Femeia imi place. Ne inchidem intr-o camera vreme de trei saptamani. Dupa un timp ea se muta la mine. Ne bem cafeaua impreuna. Mergem la circ si la zoo (ei ii plac animalele, iar mie-mi place sa ma amuz privind oamenii care se uita la animale si la Mona Lisa). Spalam vasele pe rand si nu facem patul niciodata. Uneori nu certam, dar nu e grav (de pilda pentru ca ea crede ca pisicul ei – Pisiscu – ma iubeste mai mult decat pe ea, si ma acuza ca il mituiesc cu ajutorul puisoirilor pe care i-i cumpar de la piata si pe care-i dau sa-i vaneze prin bucatarie). Intr-o zi, stupefiata, constat ca nu mia am chef sa fac dragoste cu ea. Imi dau seama ca prezenta ei a devenit o rutina atat de familiara, incat nu mai realizez daca se epileaza sau face planuri sa ne dam in Prater. Din plictiseala, incep sa flirtez cu alte femei. Inevitabil, una dintre ele imi devine amanta. Stiu ca si ea (femeia care mi-a devenit amanta in prima instanta, sa o nuimim Delicia) si-a procurat si ea un amant (un agent de vanzari, care vinde produse farmaceutice), sau mai multi (colegii agentului de vanzari). Lucrul acesta nu ma afecteaza ; doar ca, din grija de reciprocitate, imi procur si eu mai multe amante. Nici ea nu pare sa fie afectata de asta. Ne gandim sa ne despartim, dar (i) nu gasim nici o formula adecvata scopului si momentului, (ii) stim ca, in oricare alta relatie, am ajunge la aceeasi situatie si (iii) intre mine si Delicia s-a tesut ceva precum o dependenta reciproca impletita cu un soi de afectiune. Decidem deci sa continuam sa pasim impreuna pe drumul complicat al vietii. Una peste alta, suntem multumite.Acestei frumoase povesti ii urmeaza alta, sper de acelasi calibru. Sa presupunem ca as fi persoana din povestea precedenta, deci – pentru ultima data – ca as fi barbat. Pe 17 septembrie Delicia imi ofera ceva. Pe 17 septembrie nu s-a intamplat nimic, dar am decis arbitrar ca e o zi potrivita sa ne facem cadouri. Eu ii ofer Deliciei o pisica , care se numeste Pisica. Delicia imi ofera un lucru. Sa presupunem ca imi ofera un CD cu muzica de Nyles Jones (presupun asta mai ales pdentru ca imi doresc mult un astfel de CD). Sunt incatata. Reincep sa cant la chitara. Cant « I wanna play wid yo’ puddle dog…”. Ascult discul de dimineata pana seara, ceea ce-mi prilejuieste numeroase scandaluri cu vecinii, la fel ca in epoca idilei initiale si pasionale cu Delicia.
Dar, dupa o vreme, consytat ca nu mai ascult Nyles cu atata pasiune. Fredonez mecanic. Stiu toate cantecele, nota cu nota. Reincep sa ascult Sonny Boy Williamson. Si Son House. Icep sa imprumut CD-ul cu muzuca de Nyles Jones prietenilor (sa presupunem ca in aceasta lume posibila in care as fi barbat as avea si prieteni). In fine, ca sa ma asigur, copiez discul pe hard. Din cand in cand mai ascult o piesa de pe el, atunci cand Winamp-ul randomizeaza.
Daca vom continua investigatia, vom nota ca exista si alte similitudini. De pilda Delicia imbatraneste. Incepe sa se ingrase. Ii cresc riduri in jurul ochilor si pe gat. Vorbeste adesea despre copii si trebuie sa ii promit ca anul urmator, de 17 septembrie, ii voi oferi unul. Amantii o parasesc unul dupa altul. Ma intreaba intr-una daca are par alb. Are. De fapt are mult. Iese la pensie. Joaca bridge cu nevestele fosti;lor amanti. Nu mai citeste. Intr-o zi de februarie, la cateva ore dupa eclipsa de luna pe care pe care am descris-o intr-o carte de vulgarizare a stiintei pentru copii, Delicia moare. Dumnezeu sa-i ierte ratacirile.Intr-o alta ordine de idei, CD-ul cu muzica de Nyles Jones sufera anumite transformari : capata zgarieturi, muzica pe care o adaposteste nu mai este accesibila, se crapa atunci cand Delicia, care isi cauta cartile de joc (pe care i le ascunsesem in spatele unei etajere), il scapa din mana-i tremuranda de pasiunea de cartofoare sau poate doar de batranete, este ars de o tigara pe care o pussem langa scrumiera din neglijenta si, in fine, moare sub calcaiul Deliciei, care nu prea mai vedea.In urma acestor experimente mentale, cititorii pot conchide : da, lucrurile sunt precum femeile.
[Nota. In prima versiune a acestui articol comparam lucrurile cu sexul femeilor. Gavagai a respins mai multe variante, sub pretextele ca : (i) exageram ; (ii) cititorii, cu unele exceptii, nu cunosc diferitele stadii de evolutie ale sexului femeii ; (iii) unii cititori nu cunosc deloc aparenta sexului femeii in general. In cele di n urma am cazut de acord sa pastram versiunea aici prezenta.]
[Regina Goldberg]
— scris de gavagai